„Fericiți cei curați cu inima că aceia vor vedea pre Dumnezeu.” /Mat. 5:8/
1. Ochiul curat vede lumea și tot ce este în lume; iar ochiul în care a intrat un pai nu poate nici să se uite, nici să vadă. Așa este și cu inima omului. Dumnezeu a dăruit inima omenească cu osebită vedere. Când inima e acoperită cu paiele păcatului, ea orbește și nu poate vedea nimic. Când inima se curățește deplin, ea vede lumea nevăzută în lumea văzută; vede lumea nevăzută așa cum e ea; vede pe Cel ce e Inima lumii nevăzute, Îl vede pe Dumnezeu.
2. Roagă-l pe Dumnezeu să îți curățească inima, și vei vedea o neașteptată minune în această lume materială, pe care până acum ai privit-o numai cu ochii fără inimă.
3. Inimă curată zidește, Doamne, întru mine! – așa se ruga prorocul și psalmistul Davíd. Și tu așa să te rogi; înnoiește și iar înnoiește această rugăciune, și Dumnezeu îți va dărui inimă curată și văzătoare, și vei vedea înțelesul tuturor lucrurilor și întâmplărilor, și vei cunoaște înțelesul ascuns al fiecărui lucru zidit din această lume.
4. Prin ce putem și prin ce poate Dumnezeu curăți inima omului? Numai prin Duhul. Și, dacă Îl vei milostivi pe Dumnezeu să zidească inimă curată întru tine, El o va face cu ajutorul Duhului Fiului său, Iisus Hristos – cu ajutorul Sfântului său Duh, care e unul, neîmpărțit, neschimbat, deosebit de oricare alt duh care închipuie mulțime, împărțire,
schimbare.
5. De aceea înțeleapta noastră maică Biserica Pravoslavnică a rânduit ca de la Miezonoptică la Pavecerniță, în fiecare zi, la fiecare slujbă și rugăciune, să se citească această rugăciune: Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul Adevărului, carele pretutindenea ești și toate plinești, vino și sălășluiește întru noi și curățește pre noi de toate stricăciunea și mântuiește, Doamne, sufletele noastre!
6. Oare ai fost la țarină când se treiera grâul? Când e zăpușeală și liniște, se stă și se așteaptă să bată vântul. Căci fără vânt nu se poate despărți pleava de grâu. Iar când vântul începe să bată, toată lumea se umple de bucurie. Căci vântul îi ajută cel mai bine la curățat. Într-o clipită vântul ia pleava și rămâne grâul pe țarină.
7. Însuși Domnul nostru Iisus, Mântuitorul și Învietorul nostru, a spus despre Duhul lui Dumnezeu că este slobod: Duhul unde voiește suflă. /Io. 3:8/ Cu adevărat, unde vrea și când vrea. De aceea a și poruncit Apostolilor săi, când S’a Înălțat la ceruri, să aștepte în Ierusalim – unde vor primi putere, când se va pogorî Duhul Sfânt asupra lor. /F.Ap. 1:8/
(Sfântul Nicolae Velimirovici, sursa: http://www.tezaurul-ortodox.com )
