Curtea Domnească din centrul istoric al urbei va fi restaurată

Curtea Domnească din Suceava, considerată ca fiind cea mai reprezentativă realizare a arhitecturii civile din aria întregului ev mediu moldovenesc, monument istoric care alături de Cetatea de Scaun a Sucevei și Cetatea de Vest (Cetatea Șcheia) se înscrie în categoria edificiilor de o deosebită importanță pentru istoria medievală a Moldovei, va fi restaurată și amenajată cu bani europeni printr-un proiect cu o valoare de 8 milioane de euro.
Restaurarea și conservarea monumentelor istorice care se circumscriu zonei centrale
Dacă ieri semnalam faptul că prin proiectul intitulat „Cetatea de Scaun a Sucevei – un monument de arhitectură al Europei creștine”, promovat de Consiliul Județean Suceava prin Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, (proiect pentru care s-au obținut 11 milioane de euro) obiectivul va fi restaurat și pus în valoare printr-un grandios spectacol de sunet și lumină, iată că și Curtea Domnească își va schimba peste câțiva ani aspectul.
Peste câțiva ani, pentru că, într-o primă etapă de finanțare cu fonduri europene obținute prin Programe Operațional Regionale, din cele 18 proiecte propuse de CMB Suceava (din care 11 s-au dovedit eligibile) au fost avizate și vor intra în execuție (după efectuarea proiectelor tehnice) proiectele care vizează restaurarea Cetății de Scaun și a imobilelor Muzeului de Istorie și Muzeului de Științele Naturii.
Muzeu și Centru de cercetări și studii medievale
La Curtea Domnească, aflată în mijlocul acestei arii de restaurare în care va fi adaptată prin acest proiect și rețeaua stradală, va fi amenajat un muzeu în cadrul căruia va funcționa un Centru de cercetări și studii medievale.
Considerată ca fiind prima mare reședință a domnitorilor Moldovei, Curtea Domnească din Suceava își are originea în perioada domniei lui Petru I Mușat, în jurul anului 1386.
Ea a progresat ca amploare în timpul domniei lui Alexandru cel Bun, când a fost amplificată cu construcții din piatră (palate, locuințe, turnuri).
Curtea Domnească a fost remodelată esențial, cel puțin în două rânduri, în vremea lui Ștefan cel Mare și apoi în timpul domniei lui Alexandru Lăpușneanu, ultimul mare ctitor al ei fiind Vasile Lupu.
Nelocuită, părăsită total la sfârșitul sec. al XVII – lea, ea s-a ruinat, intrând în atenția cercetătorilor și restauratorilor abia la începutul anilor 50’.
Primul parc arheologic din România
Așa cum a declarat directorul general al CMB Suceava, Constantin-Emil Ursu, Ministerul Culturii și Cultelor a alocat pentru Curtea Domnească, prin Planul Național de Restaurare pentru anul în curs, suma de 14.799,97 lei, bani care vor fi utilizați pentru lucrări de conservare și salubrizare, pregătind monumentul și perimetrul adiacent pentru ceea ce se dorea a fi primul parc arheologic din România.
Cu câțiva ani în urmă instituția muzeală suceveană propunea, solicitând sprijinul financiar al Primăriei Suceava, transformarea sitului pe care se află ruinele Curții Domnești într-un astfel de parc.
Realizarea acestui parc arheologic ar fi circumscris în circuitul turistic de vizitare centrul istoric al vechiului oraș, perimetru care include alături de Curtea Domnească, Biserica Sf. Dumitru și Turnul Lăpușneanu, Biserica Domnițelor (cu extensie către Biserica Sf. Gheorghe – Mirăuți), adică monumentele care fac acum obiectul proiectului.