Curtea de Apel București a respins irevocabil cererea Hidroelectrica de înregistrare a proiectului de divizare a societății și de fuziune în vederea constituirii companiei naționale Hidroenergetica.
Tribunalul București a respins, în decembrie 2010, proiectul de divizare a societății Hidroelectrica și de fuziune în vederea constituirii CN Hidroenergetica, apreciind că fuziunea societăților din energie, concomitent cu divizarea SC Hidroelectrica SA, nu poate avea loc.
Decizia a fost contestată de societatea Hidroelectrica la Curtea de Apel București, care în 14 aprilie a respins recursul, rămânând irevocabilă decizia pronunțată de Tribunalul Capitalei.
În luna martie, Curtea de Apel București a respins și cererea de înregistrare a proiectului de fuziune în vederea constituirii companiei naționale Electra, și această decizie fiind irevocabilă.
Ministerul Economiei și companiile implicate în procesul de formare a societății energetice naționale Electra anunțau atunci că vor contesta decizia Curții de Apel privind respingerea înființării acesteia.
Federația Hidrosind arată, duminică, într-un comunicat de presă, că în deciziile pronuntațe, instanțele de judecată „au împărtășit criticile sindicatelor cu privire la nelegalitatea proiectelor atât în ceea ce privește nerespectarea dispozițiilor imperative ale legii societăților comerciale, prin prisma încercării nelegale a Guvernului de a diviza Hidroelectrica concomitent cu înființarea prin proceduri de fuziune a două noi companii, cât și în ceea ce privește neevidențierea corectă, în conținutul proiectelor, a elementelor de activ și pasiv ce ar fi urmat să compună patrimoniul celor două noi societăți”.
„În atare situație, cele două mari companii energetice propuse de actualul guvern nu vor mai lua ființă, actualul proiect de restructurare a sistemului energetic fiind irevocabil desființat”, susțin sindicaliștii Hidrosind.
Ministerul Economiei nu renunță la ideea înființării celor două societăți energetice naționale și evaluează soluții alternative precum crearea unor complexuri mixte care să includă producători de energie și cărbune, declara, în 7 aprilie, Alexandru Săndulescu, director în Direcția de Energie a instituției.
„Ministerul este în continuare doritor să facă Electra și Hidroelectrica. Nu este vina ministerului că nu s-au făcut, cauza este blocarea lor în instanță. Asta nu înseamnă că proiectul stă pe loc. Până la finele anului trebuie să venim cu soluții alternative, așa cum ne-am angajat în discuțiile cu Fondul Monetar Internațional (FMI)”, afirma Săndulescu, prezent la un seminar organizat de Ziarul Financiar.
El adăuga că, spre exemplu, Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri (MECMA) ia în calcul formarea unui complex energetic format din cele trei complexuri energetice din Oltenia și Societatea Națională a Lignitului și a altui complex compus din Compania Națională a Huilei și cele două termocentrale cărora le livrează cărbune, respectiv Deva și Paroșeni.
„În cazul primului complex există la nivelul ministerului o unitate de opinii. În cazul celui de-al doilea complex încă se poartă discuții. Aceste două proiecte sunt privite de minister ca pași intermediari în crearea Electra și Hidroenergetica”, preciza Săndulescu.
Directorul din MECMA mai arăta că dacă nu se vor face cele două societăți, soluția unor oferte publice primare pentru Hidroelectrica și Nuclearelectrica „este absolut aplicabilă”. Totodată, din Termoelectrica urmează să fie separate activele viabile, iar acele grupuri care produc și energie termică nu ar trebui închise.
Săndulescu a adăugat că ministerul va lansa „în curând” în dezbatere publică proiectul de revizuire a strategiei energetice, proiect care mai are nevoie de aprobarea conducerii instituției.
Cererile de înființare a companiilor Electra și Hidroenergetica au fost contestate în instanță de Fondul Proprietatea, care deține acțiuni la cele mai multe dintre societățile vizate pentru a fi incluse în acest plan de reorganizare, de sindicate și firme private.
Electra trebuia să încorporeze Nuclearelectrica, termocentralele Turceni, Rovinari și Craiova, o parte a Hidroelectrica și Societatea Națională a Lignitului Oltenia. În Hidroenergetica trebuiau să fie incluse termocentralele Electrocentrale Deva și Electrocentrale București, o parte a Companiei Naționale a Huilei și restul activelor hidroenergetice.
