Curtea de Apel a anulat aberantele decizii de recuperare a banilor europeni de la primăriile Moldovița și Frumosu

Primăriile Moldovița și Frumosu au respectat legislația referitoare la accesarea fondurilor europene pentru finanțarea proiectelor comunitare, a decis Curtea de Apel Suceava, în mai 2014 și septembrie 2013, astfel că cele două primării nu trebuie să restituie 13,115 milioane lei, respectiv 88.167 de euro, așa cum stabiliseră anterior Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit și Ministerul Finanțelor Publice – Oficiul de Plăți și Contractare PHARE. Hotărârile Curții de Apel Suceava au fost deja atacate cu recurs de instituțiile care au pierdut, la Înalta Curte de Casație și Justiție, dar aceasta din urmă nu a stabilit până acum un termen de judecată. Celelalte trei primării sucevene aflate în situație similară, Brodina, Straja, Vatra Moldoviței, sunt în diverse stadii de contestare a deciziilor de restituire a banilor. Primăria Vatra Moldoviței are termen de judecată la Curtea de Apel Suceava în data de 10 noiembrie a.c., iar Straja și Brodina sunt în procedură administrativă de contestare.
Cele cinci primării menționate au fost notificate de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale că trebuie să înapoieze fondurile europene accesate pentru proiecte de dezvoltare locală, pe motiv că ar fi fost depistate unele nereguli, la reevaluarea contractelor de către Departamentul de Luptă Antifraudă. Agenția a sesizat și Direcția Națională Anticorupție. Sumele despre care este vorba se ridică la milioane de euro, bani pe care primăriile i-au folosit pentru introducerea rețelelor de apă și canalizare, betonarea unor drumuri, construirea de after-school, înființarea unui serviciu voluntar pentru situații de urgență etc.
Instanță: Nu sunt nereguli în derularea proiectelor finanțate cu bani europeni la Moldovița și Frumosu
Cele cinci primării s-au trezit cu decizii de returnare a unor sume care înseamnă bugetele locale pe zeci de ani, după ce Departamentul de Luptă Antifraudă a reevaluat proiectele și a apreciat că pe parcursul implementării acestora s-au produs o serie de nereguli. Numai că actul normativ luat de bază la reevaluare a fost adoptat în anul 2011, iar proiectele incriminate au fost finalizate în anul 2009, pe baza legislației aflate în vigoare în perioada respectivă.
În aceste condiții, instanța a reținut că Primăria Moldovița, de exemplu, s-a conformat legislației, „a depus toate înscrisurile impuse”, că a furnizat „prin documentația întocmită în vederea obținerii finanțării nerambursabile, date și elemente clare și complete” și că cererea de finanțare „a îndeplinit cerințele de eligibilitate impuse de legislația primară de a obține finanțare nerambursabilă din fondurile UE pentru Măsura 322, astfel încât nu se identifică neregula constatată în procesul verbal întocmit de pârâtă (n.r. Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit)”. Prin hotărârea Curții, procesul verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare, încheiat de Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit în data de 7 octombrie 2013, a fost anulat. O hotărâre similară a fost pronunțată de Curtea de Apel Suceava și în cazul Primăriei Frumosu. Deciziile instanței consfințesc două lucruri de bun-simț: că în 2007-2009 primăriile nu puteau aplica o ordonanță de urgență adoptată în 2011 și că, dacă toate documentele cerute administrațiilor locale la accesarea fondurilor europene au fost depuse corect la instituțiile statului responsabile cu evaluarea și acceptul de finanțare, nu pot plăti comunitățile locale pentru eventuale erori ale acestora.