Curtea Constituțională (CC) a respins sesizarea USL referitoare la neconstituționalitatea hotărârii Parlamentului privind învestirea Guvernului condus de Mihai Răzvan Ungureanu.
Guvernul condus de Mihai Răzvan Ungureanu a primit, pe 9 februarie, votul de învestitură al Parlamentului.
„Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.l) din Constituția României și al art.27 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-a întrunit în ședință în ziua de 7 martie 2012, pentru a soluționa obiecția de neconstituționalitate formulată de un număr de 85 deputați aparținând Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat și 53 deputați aparținând Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, referitoare la neconstituționalitatea Hotărârii Parlamentului nr.1 ∕ 2012 pentru acordarea încrederii Guvernului”, informează Bioroul de presă al Curții.
În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a respins ca neîntemeiată obiecția de neconstituționalitate a Hotărârii Parlamentului României nr.1 din 9 februarie 2012 pentru acordarea încrederii Guvernului.
„În argumentarea soluției pronunțate, Curtea a reținut următoarele: Comisiile parlamentare sunt organe interne de lucru ale Camerelor Parlamentului a căror activitate are caracter pregătitor pentru o oferi forului deliberativ toate elementele necesare adoptării deciziei (a se vedea Decizia Curții Constituționale nr.48 din 17 mai 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.125 din 21 mai 1994). Comisiile se constituie dintr-un număr restrâns de deputați sau senatori, specializați pe un anumit domeniu, cu o componență și o structură care respectă configurația politică a fiecărei Camere. Potrivit prevederilor art.10 alin.3 din Regulamentul ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului, participarea deputaților și senatorilor la ședința comună a comisiilor permanente sesizate în fond este obligatorie. Dezbaterile specializate care au loc în cadrul ședințelor acestor comisii se finalizează cu întocmirea de rapoarte sau avize care au rolul de a pregăti și facilita desfășurarea lucrărilor Camerelor, respectiv a dezbaterilor care vor avea loc în plenul acestora. Necesitatea creării acestor organe de lucru a fost impusă de asigurarea eficienței activității unui corp deliberativ numeros”, arată sursa citată.
Dat fiind acest caracter de organ intern de lucru al comisiilor parlamentare, explică CC, natura juridică a rapoartelor sau avizelor adoptate de acestea este acea a unor acte preliminare, cu caracter facultativ, de recomandare, adoptate în scopul de a sugera o anumită conduită, sub aspect decizional, plenului fiecărei Camere sau camerelor reunite.
Rapoartele și avizele au caracter obligatoriu numai sub aspectul solicitării lor, iar nu și din perspectiva soluțiilor pe care la propun, Senatul și Camera Deputaților fiind singurele corpuri deliberative prin care Parlamentul își îndeplinește atribuțiile constituționale.
Comisiile parlamentare au obligația de a se întruni, însă fiind organe de lucru alcătuite pe criteriul reprezentativității politice, acestea pot fi puse în situația de a nu realiza activitatea în scopul căreia au fost constituite din cauza neîndeplinirii condiției de cvorum pentru desfășurarea ședințelor sau a imposibilității ca membrii comisiei să ajungă la un acord cu privire la problema supusă dezbaterii. Or, dispozițiile art.12 din Regulamentul ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului care reglementează aceste două ipoteze (cvorumul și majoritatea necesară adoptării unei hotărâri în cadrul comisiilor) consacră mijloacele procedurale minimale de protecție în scopul respectării drepturilor tuturor membrilor comisiilor, iar nu ca instrumente de împiedicare a funcționării Camerelor Parlamentului.
Cu privire la cerința de cvorum, Curtea constată că, potrivit dispozițiilor art.67 din Constituție, aceasta constituie un criteriu de constituționalitate, condiționând constituționalitatea externă a actului, numai în ceea ce privește adoptarea legilor, hotărârilor și moțiunilor de către Camera Deputaților și Senat, iar nu și în ceea ce privește adoptarea actelor în cadrul procedurilor desfășurate în fața organelor de lucru ale Camerelor.
Pe de altă parte, Curtea reține că, deși Parlamentul, în întregul său, și fiecare dintre cele două Camere ale acestuia se bucură de deplină autonomie în ceea ce privește stabilirea normelor juridice ce le guvernează organizarea și funcționarea, în ansamblul sistemului normativ românesc, hotărârile Parlamentului sunt acte juridice cu forță juridică inferioară Constituției. Interpretarea și aplicarea acestor norme care instituie reguli procedurale trebuie realizată întotdeauna cu bună-credință, în spiritul unui comportament loial față de Legea fundamentală. Într-o ipoteză contrară, rezultatul ar fi blocarea activității instituției, sub aspectul îndeplinirii atribuțiilor constituționale, cu consecințe negative asupra structurilor democratice pe care se întemeiază statul.
Motivarea pe larg a soluției pronunțate de Plenul Curții Constituționale va fi prezentată în cuprinsul deciziei, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică președinților celor două Camere ale Parlamentului.
În 16 februarie, USL a depus la Curtea Constituțională contestația privind învestirea de către Parlament a Guvernului Mihai Răzvan Ungureanu, sesizarea fiind semnată de 85 de deputați PSD și 53 de deputați PNL.
În contestație se arată că hotărârea Parlamentului de învestire a Cabinetului Ungureanu încalcă articolele 1, 64 și 103 din Constituție, în condițiile în care nu a fost respectat Regulamentul de audiere a candidaților de miniștri în comisii și nu s-a întocmit avizul comisiei, ci doar procese verbale.
Astfel, potrivit USL, hotărârea Parlamentului a fost adoptată în lipsa avizelor de la comisiile de specialitate. În opinia USL, existența avizelor respective, de la audierea candidaților de miniștri, erau obligatorii ca procedură, chiar dacă erau consultative pe fond.
Acordarea unui vot de învestitură în plen în lipsa acelor avize, înlocuite cu recomandări de la comisiile care nu au avut cvorum de lucru, încalcă prevederile legale și constituționale, consideră deputații PSD și PNL.
Conducerea Senatului a solicitat Curții Constituționale să respingă ca neîntemeiată sesizarea referitoare la neconstituționalitatea hotărârii Parlamentului pentru acordarea încrederii Guvernului condus de Mihai Răzvan Ungureanu.
Potrivit conducerii Senatului, hotărârea Parlamentului pentru acordarea încrederii Guvernului a fost adoptată cu respectarea normelor constituționale referitoare la procedura instituită pentru învestitura Guvernului.
Și Biroul Permanent al Camerei Deputaților a adoptat un punct de vedere în care se arată că Hotărârea plenului comun privind învestirea Cabinetului Ungureanu este constituțională.
