Curtea Constituțională va lua în discuție în 23 octombrie sesizarea președintelui Traian Băsescu cu privire la Legea referendumului, șeful statului acuzând că actul normativ conține prevederi care „înfrâng” principii constituționale legate de exercitarea suveranității de către popor.
Șeful statului a trimis în 21 septembrie președintelui Curții Constituționale, Augustin Zegrean, o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii pentru modificarea și completarea Legii 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului.
Președintele Traian Băsescu susține în cerere că legea este neconstituțională deoarece contravine dispozițiilor articolului 1, alineatul 3 din Constituție, potrivit cărora „România este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din decembrie 1989, și sunt garantate”.
De asemenea, în sesizarea de neconstituționalitate se arată că legea încalcă prevederile articolului 2, alineatele 1 și 2 din Constituție, prin care se stipulează că „suveranitatea națională aparține poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice și corecte, precum și prin referendum” și că „niciun grup și nicio persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu”.
Traian Băsescu susține că ar trebui ca legea să prevadă că pentru validarea referendumului este necesar un cvorum de 50% plus unu.
În 29 mai, Camera Deputaților a adoptat, cu 221 de voturi „pentru”, 73 de voturi „împotrivă” și două abțineri, proiectul de lege privind reducerea pragului de prezență la referendum la 30%. Inițiativa legislativă, semnată de Valeriu Zgonea, Florin Iordache, Eugen Nicolicea și Bogdan Ciucă, a modificat Legea referendumului în sensul reducerii pragului de prezență la acest tip de scrutin de la 50% la 30%, dar și introducerea condiției unui vot de 25% din alegători pentru validarea rezultatelor.
PDL a sesizat Curtea Constituțională în legătură cu această lege.
Modificarea Legii referendumului prin care se reduce la 30% pragul la referendum este constituțională în măsura în care nu se aplică referendumurilor organizate în decurs de un an de la data intrării în vigoare a legii, a decis, în 26 iunie, Curtea Constituțională.
Președintele Curții Constituționale și judecătorii CC Daniel Morar și Ștefan Minea au formulat o opinie separată, la acel moment, în care au susținut că prevederi din lege duc la „înfrângerea” suveranității și la alterarea legitimității deciziilor.
Cei trei judecători argumentau că definirea democrației se face ca „guvernare de către și pentru popor”, ceea ce conduce la ideea că guvernarea se face în numele unei majorități.
„Majoritățile trebuie să guverneze și minoritățile trebuie să se exprime și, eventual să se opună. Democrația trebuie să se manifeste în cadrul a două coordonate: pe de o parte, toți cetățenii care sunt afectați de o decizie trebuie să aibă șansa de a participa la luarea deciziei, fie în mod direct, fie prin reprezentanți aleși și, pe de altă parte, decizia finală trebuie să reflecte voința majorității cetățenilor, manifestată direct sau mediat”, argumentau judecătorii CC în opinia separată.
De asemenea, ei susțineau că „principiul majorității este singura consecință posibilă a modelului democratic”.
Președintele Traian Băsescu declara în iulie, răspuzând unei întrebări legate de decizia CC privind Legea referendumului, că nu înțelege termenul de „un an” fixat de această instituție, precizând că acesta este „greșit fixat”.
„Curtea Constituțională nu a protejat procesul de revizuire a Constituției, care a început deja”, a spus atunci Băsescu, menționând că nu vrea să se înțeleagă că ar critica Curtea Constituțională.
