Decizia Curții Constituționale privind legea pensiilor pare că a salvat credibilitatea președintelui Camerei, Roberta Anastase, care astfel se îndepărtează tot mai mult de perspectiva unei puneri sub acuzare ca urmare a reclamațiilor opoziției, readucând în discuție implicarea politică a Curții.
Dacă judecătorii constituționali, cu majoritate de voturi, ar fi acceptat faptul că nu s-au respectat prevederile Constituției în cazul adoptării Legii pensiilor și ar fi trimis Parlamentului legea pentru reluarea procedurii, implicit ar fi confirmat fraudarea votului.
„În urma deliberărilor, Plenul Curții Constituționale, cu majoritate de voturi, a constatat că legea menționată este constituțională” – pare a fi soluția de moment.
În 16 septembrie, proiectul legii pensiilor a fost adoptat de către Camera Deputaților, cu 170 voturi „pentru”, două „împotrivă” și trei abțineri, în absența reperezentanților PSD și PNL, anunța oficial instituția.
Dezbaterile în plenul Camerei au durat aproximativ zece ore, timp în care deputații au luat și două pauze de consultări.
Discuțiile asupra legii au fost marcate de controverse între reprezentanții puterii și cei ai opoziției, un moment semnificativ fiind cel în care deputații s-au pronunțat asupra vârstei standard de pensionare.
După ce au votat de trei ori asupra aceluiași amendament, deputații au adoptat varianta inițială aprobată de Senat, potrivit căreia vârsta de pensionare va fi atât pentru femei cât și pentru bărbați de 65 de ani. Ei au respins astfel amendamentul acceptat în Comisia de muncă, potrivit căruia vârsta de pensionare pentru femei urma să fie de 63 de ani.
Discuțiile pe tema punctului de pensie au generat de asemenea dezbateri aprinse. PSD a părăsit sala înaintea votului, cerând majorarea punctului de pensie la 45 la sută din salariul mediu brut lunar. Deputații PNL, la rândul lor, au părăsit sala, după votul asupra articolului referitor la punctul de pensie.
Către finalul dezbaterii, deputații au ajuns la un larg consens în ceea ce privește continuarea votului prin ridicare de mână, din cauza problemelor tehnice. Astfel, această propunere a fost aprobată cu 137 de voturi pentru și doar un vot împotrivă.
Votul final oficial anunțat a fost extrem de criticat de opoziție și de sindicate.
„Strângem dosarul fraudelor Anastase. Nu este prima dată când votul în Camera Deputaților este fraudat. Aseară (miercuri seară – n.r.) Roberta Anastase a anunțat un vot de peste 170, în timp ce pe toate imaginile filmate de televiziuni se puteau număra cel mult 80 de deputați prezenți în plen. Vom strânge la acest dosar al fraudelor Anastase toate voturile viciate și vom depune acest dosar și la Camera Deputaților și la instituțiile abilitate ale statului. Va veni momentul când doamna Anastase va răspunde nu doar politic pentru aceste fraude, ci și juridic”, declara, în seara de 16 septembrie, liderul PSD Victor Ponta.
Argumentul președintelui Camerei Deputaților a fost că statul român „deja se împrumută în fiecare zi pentru a plăti pensii”, iar calculele făcute de PDL cu privire la propunerea opoziției arată că, dacă punctul de pensie ar fi rămas pe sistemul de 45 la sută, anul viitor România ar fi trebuit să împrumute cinci miliarde de euro, iar, în 2012, alte șase miliarde de euro.
„Asta e o realitate economică, căreia PSD nu îi oferă nicio soluție. El este de fapt interesat nu să ofere soluții economice, ci să profite, electoral, de pe urma probemelor românilor. Creșterea punctului de pensie, propunerea făcută de PSD, a demonstrat că acesta vrea să câștige voturile pensionarilor transformând bugetul de pensii într-un joc de tip Caritas, în care beneficiile pensionarilor pot crește fără nicio bază economică”, spunea Anastase.
În urmă cu două zile, mass-media nota că s-a deschis un dosar penal pe numele Robertei Anastase în urma votului pe Legea pensiilor. Normal, o plângere penală se înregistreaza la Secția penală a unei instituții de Parchet.
Încă din 21 septembrie, PSD a anunțat că a depus la Parchetul instanței supreme o plângere penală împotriva președintelui Camerei, Roberta Anastase, și a secretarului Sever Voinescu, pentru abuz în serviciu, fals intelectual și fals în declarații publice.
La presiunea media, Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție a anunțat, într-un comunicat de marți, că plângerea mai multor parlamentari social-democrați și conservatori a fost înregistrată în 28 septembrie de procurorii Secției de Urmărire Penală și Criminalistică a instituției. „Cauza se află în faza actelor premergătoare și este în lucru la Secția de Urmărire Penală și Criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție”, preciza Parchetul.
A doua zi, miercuri, Curtea Constituțională a decis că Legea pensiilor este constituțională, respingând sesizările PSD și PNL privind nerespectarea procedurilor în cazul adoptării Legii pensiilor.
PNL și PSD, contestatarii legii, au cerut la unison președintelui Băseascu să nu o promulge, în plus, liberalii declarându-se consternați de decizia CC. Social-democrații au rămas fermi în refuzul de participa la ședințele Camerei cu Anastase președinte. Sugerând că decizia Curții în privința legii pensiilor este influențată politic, liderul PNL Crin Antonescu a remarcat „clasicul deja scor de cinci la patru” exprimat în plenul forului constituțional.
Pe fondul problemei, criticile de neconstituționalitate vizau încălcarea principiului neretroactivității legii, a dreptului de proprietate, a dreptului la trai decent și la pensie, a unor acte internaționale în materia drepturilor omului, a dreptului fundamental de alegere a profesiei și a meseriei sau ocupației, jurisprudența Curții Constituționale. De asemenea, sesizarea vizează aplicarea greșită a art. 16 din Constituție la egalizarea vârstei de pensionare pentru femei și bărbați, precum și ignorarea avizului Consiliului Legislativ.
Nici problemele de formă, nici de fond nu au fost acceptate de Curtea Constituțională, motivarea deciziei sale urmând, probabil, a lămuri aspectele opace al situației în sine.
În Decizia 872 din 25 iunie 2010 referitoare la obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, Curtea Constituțională a statuat faptul că, ținând cont de exigențele Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Constituția României prevede, în mod expres, la art.47 alin.(2), dreptul la pensie ca drept fundamental.
„Textul constituțional nu califică dreptul la pensie doar din perspectiva unui interes patrimonial al persoanei, ci, consacrând în mod expres dreptul la pensie ca un drept fundamental, impune statului obligații constituționale suplimentare, astfel încât să se asigure un nivel de ocrotire al acestui drept superior celui prevăzut de Convenție și de protocoalele sale adiționale. În aceste condiții devine aplicabil art.60 din Convenție, potrivit căruia «nicio dispoziție din prezenta convenție nu va fi interpretată ca limitând sau aducând atingere drepturilor omului și libertăților fundamentale care ar putea fi recunoscute conform legilor oricărei părți contractante sau oricărei alte convenții la care această parte contractantă este parte»”, nota CC în decizia citată.
Curtea a statuat și faptul că dreptul la pensie este un drept preconstituit încă din perioada activă a vieții individului, acesta fiind obligat prin lege să contribuie la bugetul asigurărilor sociale de stat procentual raportat la nivelul venitului realizat. Corelativ, se naște obligația statului ca în perioada pasivă a vieții individului să îi plătească o pensie al cărei cuantum să fie guvernat de principiul contributivității, cele două obligații fiind intrinsec și indisolubil legate.
Scopul pensiei este acela de a compensa în perioada pasivă a vieții persoanei asigurate contribuțiile vărsate de către aceasta la bugetul asigurărilor sociale de stat în temeiul principiului contributivității și de a asigura mijloacele de subzistență a celor ce au dobândit acest drept în condițiile legii (perioadă contributivă, vârstă de pensionare etc.). Astfel, statul are obligația pozitivă de a lua toate măsurile necesare realizării acestei finalități și de a se abține de la orice comportament de natură a limita dreptul la asigurări sociale, sublinia CC.
Deși sumele plătite cu titlu de contribuție la asigurările sociale nu reprezintă un depozit la termen și, prin urmare, nu pot da naștere vreunui drept de creanță asupra statului sau asupra fondurilor de asigurări sociale (Decizia Curții Constituționale nr.861 din 28 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.45 din 22 ianuarie 2007), acestea îndreptățesc persoana care a realizat venituri și care a plătit contribuția sa la bugetul asigurărilor sociale de stat să beneficieze de o pensie care să reflecte nivelul veniturilor realizate în perioada activă a vieții.
Cuantumul pensiei, stabilit potrivit principiului contributivității, se constituie într-un drept câștigat, astfel încât diminuarea acesteia nu poate fi acceptată nici măcar cu caracter temporar. Prin sumele plătite sub forma contribuțiilor la bugetul asigurărilor sociale, persoana în cauză practic și-a câștigat dreptul de a primi o pensie în cuantumul rezultat prin aplicarea principiului contributivității; astfel, contributivitatea ca principiu este de esența dreptului la pensie, iar derogările, chiar și temporare, referitoare la obligația statului de a plăti cuantumul pensiei, rezultat în urma aplicării acestui principiu, afectează substanța dreptului la pensie.
„Aceasta nu înseamnă că legea nu poate în viitor să reașeze sistemul de calcul al pensiilor, bazându-se, însă, tot pe principiul contributivității, pentru că, în caz contrar, s-ar ajunge la negarea evoluției în reglementarea juridică a acestui domeniu. De aceea, dacă prin reașezarea sistemului de calcul al pensiei în sensul arătat mai sus rezultă un cuantum mai mic al acesteia, statul este obligat să adopte reglementări similare art.180 alin.(7) din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.140 din 1 aprilie 2000, și anume să mențină în plată cuantumul pensiei stabilit potrivit reglementărilor anterior în vigoare dacă acesta este mai avantajos. Aceasta este o măsură de protecție a persoanelor care beneficiază de pensie în sensul art.47 alin.(2) din Constituție, constituind, de asemenea, o speranță legitimă a asiguratului, întemeiată pe prevederile legale în vigoare cu privire la obținerea și încasarea unui anumit cuantum al pensiei”, mai arăta CC.
Acum soarta legii pensiilor este în mâinile președintelui Traian Băsescu, acesta având ca opțiuni promulgarea sau retrimitarea actului normativ în Parlament. Poziția pe care o va adopta șefului statului față de acest subiect va fi decisivă și pentru acțiunile opoziției, care l-a amenințat cu suspendarea în cazul în care va promulga legea pensiilor, contestat fiind mai ales modul de adoptare a acesteia și mai puțin forma ei finală.
Departamentul Politic
