Curtea Constituțională a decis, joi, că Legea Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) este neconstituțională, admițând excepția ridicată în procesul Dan Voiculescu – CNSAS.
„În ședința din data de 31 ianuarie 2008, Curtea Constituțională a examinat excepția de neconstituționalitate a Legii nr.187/1999 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea poliției politice comuniste și a constatat, cu unanimitate de voturi, că dispozițiile legii, precum și cele ale art.II și art.V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.16/2006 sunt neconstituționale”, se arată într-un comunicat al Curții Constituționale.
Decizia, definitivă și general obligatorie, va fi comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului și va fi publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
În cursul zilei de 1 februarie 2008, o dată cu transmiterea spre publicare a Deciziei nr. 51 din 31 ianuarie 2008, textul său integral, cuprinzând motivarea acesteia, urmează să fie afișat pe site-ul Curții Constituționale, la rubrica „Activitate jurisdicțională – Controlul de constituționalitate. Decizii de admitere. 2008”, precizează sursa citată.
La sfârșitul lunii iunie 2007, procesul dintre Dan Voiculescu și CNSAS s-a suspendat, Curtea de Apel București dispunând trimiterea dosarului la Curtea Constituțională pentru a se pronunța cu privire la excepțiile de neconstituționalitate invocate în proces.
Instanța a admis excepțiile de neconstituționalitatea privind articolele 7 – alineatul 2; 8; 9 – alineatul 1; 11- alineatele 1 și 2;15 – alineatele 5 și 16 – alineatele 1 și 3 din Legea CNSAS, respingând excepțiile referitoare la OUG 16/2006 (cea care modifică Legea 187/1999 privind accesul la propriul dosar și desconspirarea securității ca poliție politică).
Anterior, avocatul lui Dan Voiculescu, senatorul PC Sergiu Andon, afirma că, în cadrul ședinței de judecată, reprezentantul Ministerului Public a fost de acord „în parte” cu neconstituționalitățile legislative invocate în acest proces privind contestarea de către liderul conservator a unei decizii CNSAS, potrivit căreia Voiculescu a făcut poliție politică.
Avocatul Sergiu Andon a susținut că însăși legea CNSAS lezează drepturi constituționale, întrucât ar trebui să fie doar o autoritate administrativă autonomă, însă este un organism care își depășește atribuțiile.
Sergiu Andon preciza că Parlamentul nu avea dreptul să constituie un organism suprastatal, respectiv CNSAS, care nu se încadrează în separarea puterilor statului și care depășește cu mult în atribuții prevederile Legii privind Arhivele Securității.
„Legal această instituție ar fi trebuit să asigure liberul acces al populației la dosarele Securității, nu să facă judecăți după norme proprii cu mecanisme abuzive, practici abuzive și rezultate abuzive”, susținea Andon.
Potrivit acestuia, CNSAS are atribuții jurisdicționale mascate, care afectează separarea puterilor în stat. Sergiu Andon a mai declarat că a depus la instanță o adresă prin care arată că numele de „Felix” (numele de cod pe care l-ar fi avut Dan Voiculescu-n.r.) a fost folosit în peste 121 de titluri de ziare, astfel fiind încălcat dreptul la imagine al clientului său.
Andon a mai spus că reprezentantul CNSAS a arătat, în fața instanței, că au mai fost ridicate în șapte rânduri excepții la Curtea Constituțională privind CNSAS, însă cele susținute de avocatul lui Voiculescu nu s-au mai invocat.
Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a depus la dosarul lui Dan Voiculescu o cerere de întâmpinare față de excepția de neconstituționalitate privind legea CNSAS, iar Curtea de Apel București a luat act de obiecțiile formulate.
În august 2006, Colegiul CNSAS a respins contestația liderului PC Dan Voiculescu la decizia Colegiului potrivit căreia politicianul conservator a colaborat cu fosta Securitate, în sensul de poliție politică. Decizia Colegiului CNSAS a fost contestată de Dan Voiculescu în instanță.
Articolele din Legea Ticu declarate neconstituționale se referă la statutul CNSAS și la desemnarea membrilor Consiliului. De asemenea, se referă la modul în care se stabilește calitatea de agent sau colaborator al organelor de Securitateși la procedura de contestare a acestei decizii.
Astfel, conform articolului 7 alineatul 2, „Consiliul este un organism autonom cu personalitate juridică, supus controlului Parlamentului”, iar „anual sau la cererea Parlamentului, Consiliul prezintă rapoarte”.
Articolul 8, un alt articol declarat neconstituțional, se referă la componența Colegiului CNSAS și la modul de numire a membrilor acestuia.
Articolul 9, alineatul 1, prevede că, „în cazul în care, ulterior alegerii Consiliului, se constată că unul dintre membrii acestuia nu îndeplinește condițiile prevăzute în prezenta lege, se procedează la revocarea mandatului și la o nouă alegere”, iar „verificarea îndeplinirii condițiilor se face, la cererea oricărei persoane, de către Curtea Supremă de Justiție”.
Alineatele 1 și 2 ale articolului 11 prevăd că: „Consiliul este organizat la nivel național și funcționează într-o structură unică. În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi Consiliul General al Municipiului București va asigura spațiile corespunzătoare pentru desfășurarea activității Consiliului”.
Nweconstituțional a fost declarat și alineatul 5 al articolului 15, conform căruia „calitatea de agent sau de colaborator al organelor de securitate se stabilește de către Consiliu prin probele aflate în evidențele organelor de securitate, coroborate cu probe cum ar fi: angajamentul scris și semnat de cel în cauză, rapoarte, sinteze informative, înscrisuri olografe și dovezi, indiferent de suportul pe care s-ar afla, din arhivele securității”.
De asemenea, a fost declarat neconstituțional și articolul 16, alineatele 1 și 3.
„Împotriva comunicării eliberate potrivit art. 15 alin. (4) solicitantul sau persoana cu privire la care s-a cerut verificarea se poate adresa Colegiului Consiliului printr-o contestație, în termen de 15 zile de la data primirii comunicării. Colegiul Consiliului reexaminează documentația care a stat la baza comunicării și în termen de 30 de zile de la data depunerii contestației adoptă o decizie care se comunică în termen de 10 zile atât solicitantului, cât și persoanei cu privire la care s-au efectuat verificări, indiferent de autorul contestației. Decizia Colegiului Consiliului poate fi atacată în termen de 30 zile de la data comunicării la curtea de apel, secția civilă, în competența căreia își are domiciliul contestatarul”, se arată în primul alineat.
„În vederea adoptării deciziei Colegiul Consiliului audiază persoana cu privire la care s-au cerut verificări și utilizează documentația depusă de aceasta sau de solicitant. Documentația inițială poate fi completată. Persoana față de care se efectuează verificări are dreptul să consulte documentele care au stat la baza comunicării contestate. Lipsa persoanei legal citate nu împiedică adoptarea unei decizii”, prevede alineatul 3.
