Curtea Constituțională a amânat pentru vineri discutarea sesizării deputaților PSD și PNL privind neconstituționalitatea Legii de modificare și completare a Legii 360/2002 referitoare la Statutul polițistului.
Sesizarea trebuia să fie luată, miercuri, în discuție la Curtea Constituțională, însă dezbaterile au fost amânate pentru vineri.
Modificările aduse Statutului polițistului și adoptate în 31 mai de Camera Deputaților au fost contestate la Curtea Constituțională de 111 deputați PSD și PNL.
În 1 iunie, liderul grupului PSD din Camera Deputaților, Mircea Dușa, a anunțat că USL contestă actul normativ, întrucât modificările aduse legii permit neconstituțional disponiblizarea polițiștilor. El a precizat că, prin modificările făcute la Statutul polițistului, rămâne la dispoziția primului ministru să ia orice măsură referitoare la Ministerul Administației și Internelor.
Dușa a mai spus că polițiștii aveau statut de funcționari publici speciali, iar în urma modificărilor făcute ei pot fi disponibilizați printr-un singur ordin al ministrului, ceea ce este neconstituțional.
Plenul Camerei a decis, în 31 mai, ca din 1 ianuarie 2012 reconversia profesională a polițiștilor al căror raport de serviciu încetează în urma reorganizării unității sau a reducerilor de posturi să se facă în „următoarele” șase luni după adoptarea acestor măsuri, și nu în „ultimele” șase luni dinaintea adoptării, cum este prevăzut în prezent.
Modificările aduse Statutului polițistului, care ar urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2012, mai prevăd că procedura și cazurile de modificare sau suspendare a raporturilor de serviciu ale polițistului vor fi stabilite prin ordin al ministrului Administrației și Internelor
Tot din 1 ianuarie 2012, activitatea și conduita polițiștilor vor fi evaluate o dată pe an, iar concluziile vor fi consemnate în evaluarea anuală de serviciu cu acordarea unuia dintre următoarele calificative: „foarte bine”, „bine”, „satisfăcător”, „nesatisfăcător”.
În cazul în care polițistul nu a desfășurat activitate pe durata întregului an, calificativul acordat ca urmare a evaluării întocmite pentru perioada sau perioadele lucrate constiuie calificativ anual numai dacă activitatea desfășurată depășește cumulat șase luni, iar metodologia privind evaluarea polițistului se stabilește prin ordin al ministrului Adminsitrației și Internelor.
Pe de altă parte, sindicatul „Pro Lex” susține că, după ultimele schimbări în Statutul polițistului, conducerea MAI propune noi modificări prin care s-ar încălca dreptul constituțional al polițiștilor și liderilor de sindicat la liberă exprimare și la alegerea organelor de conducere sindicală.
Potrivit modificărilor propuse de MAI, conducerea Poliției Române va fi aleasă pentru un mandat de patru ani prin consultarea partidelor politice parlamentare, deși aceste funcții sunt publice și nu de demnitari, au precizat reprezentanții „Pro Lex”.
Șeful Poliției Române ar urma să fie numit la propunerea ministrului Administrației și Internelor, cu acordul partidelor parlamentare, prin decizie a primului ministru, pe un mandat de patru ani, iar dacă partidele politice parlamentare nu ajung la niciun consens și nu se pronunță în cinci zile, se considerată că este un acord tacit, conform sindicaliștilor „Pro Lex”.
Ministerul Administrației și Internelor, Traian Igaș, anunța, în 2 iunie, în contextul declarațiilor privind reducerea normei de hrană pentru polițiști în luna iunie cu 550 de lei, că în 3 iunie va fi supus dezbaterii publice proiectul privind legea statutului polițistului, prin care se urmărește o revoluționare a acestui statut.
Proiectul privind legea statutului polițistului nu a fost supus până în prezent dezbaterii publice pe site-ul Ministerului Administrației și Internelor.
