Managerii americani învață de zor cum să își pupe partenerii. Cursurile de „sărut social” iau din ce în ce mai multă amploare în Statele Unite, americanii fiind convinși că un lider care se respectă trebuie să știe cum să își salute noile cunoștințe.
Un manager care se respectă, indiferent dacă e femeie sau bărbat, trebuie să știe cum să se comporte atunci când are o întâlnire cu un omolog de-al său din altă țară. Plecând de la această premisă, în Statele Unite, managerii participă de zor la cursuri de „sărut social”, unde învață cum să își sărute noile cunoștințe. Nu pe gură, normal, ci pe obraz.
Însă acest „pupic” cast este „o artă”, după cum scrie Wall Street Journal, “fiind destinat să creeze o intimitate, oricât ar fi ea de modestă, și generează încredere. Pe scurt, pupatul a devenit un instrument de lucru indispensabil în toate culturile care îl practic, iar fără el nu se mai fac afaceri. Însă să știi să săruți pe obraz, fie că e vorba de o ușoară atingere sau de un „pupic” zgomotos, nu e suficient.
Un manager care se respectă trebuie să știe dacă este suficient un singur pupic sau dacă sunt necesare două sau trei; sau dacă trebuie să se pupe doar un bărbat cu o femeie, sau este permis și pupatul între doi parteneri de discuție de același sex.
Câte bordeie, atâtea obicei.
În Europa, unde un pupic pe obraz și luatul de braț sunt gesturi aproape banale, mai ales pentru persoanele de același sex, astfel de cursuri ar putea părea ciudate. Însă în puritana Americă, unde se poate întâmpla să te pomenești sărutat pe buze de noile cunoștință, însă de obicei bărbat femeie, nu bărbat-bărbat ca în Rusia, aceste cursuri sunt cu adevărat revoluționare.
De obicei, americanii se limitează la o viguroasă strângere de mână, chiar și după mai multe întâlniri. Managerii, în mod deosebit, sunt obișnuiți să păstreze o anumită distanță fizică. Deși le-a luat ceva timp, ei și-au dat seama că atunci când e vorba de asociații, clienții, angajații sau investitorii străini, lucrurile nu merg chiar așa ușor.
De cele mai multe ori, aceștia se așteptă să fie pupați pe obraz, iar omiterea acestui ritual este considerată o jignire. După un curent ce ar putea fi numit fără îndoială „fără pupături, suntem americani”, asistăm acum la o frenezie a „pupicurilor sociale”, mai ales în rândul managerilor.
Ghid de pupături.
Wall street journal a publicat chiar și un ghid. Astfel, în Mexic aflăm că se „poartă” un singur pupic, în Franța două sau patru, în Etiopia trei și așa mai departe. Cristina Binkley, specialist în etichetă, recomandă pupatul pe obraz ca formă de salut, mai ales că potrivit cercetătorilor, prin tradiționala strângere de mână se transmit mult mai multe bacterii decât prin inocentul pupic pe obraz. De altfel, această formă de salut s-a împământenit printre politicienii americani. Iar „pupăciosul șef” sau „kisser in chief” cum ar spune americanii, este nimeni altul decât președintele Bush, care pupă pe oricine se nimerește în fața sa.
