Cursul din Islanda – o experiență de neuitat

În acest an am avut parte de o experiență unică… am avut ocazia să mă deplasez în Islanda pentru a participa împreună cu alte trei colege la cursul de formare „Sensitization training with reference to migration, racism, discrimination, culture and diversity”, organizat de Intercultural Iceland. Această mobilitate a făcut parte din proiectul școlii noastre „Împreună pentru școala mileniului III”, în cadrul programului „Erasmus +”, echipa de proiect a școlii noastre fiind compusă din 10 cadre didactice, 20 de elevi și coordonată de dna prof. Oltea Prelucă.
La acest curs, desfășurat în orașul islandez Borgarnes, au participat 28 de profesori din mai multe țări: Polonia, Grecia, Turcia, Suedia și România. A fost o experiență deosebită, pentru faptul că am întâlnit cadre didactice de diverse specialități din aceste țări, am aflat lucruri interesante despre alte sisteme educaționale și a trebuit să conversăm doar în engleză. Pe lângă acestea, întreaga tematică a cursului a fost foarte utilă, având la bază ideea de învățare prin cooperare.
Deși programul părea inițial destul de greu, cu ore de curs zilnic între 9 și 17, cu câteva mici pauze, nu a fost deloc așa. Am avut șansa de a fi îndrumați de un formator de excepție, doamna Gudrun Petursdottir, profesor, sociolog și cercetător în domeniul educației, director al Institutului Inter Cultural Iceland, care ne-a impresionat pe toți prin abilitățile sale didactice, experiența în domeniu, inteligența, umorul și farmecul personal. Tematica abordată, relativ nouă pentru noi, activitățile pe grupe, prezentările făcute și apoi dezbaterile asupra celor desfășurate ne-au stârnit interesul datorită implicării permanente a tuturor celor prezenți.
Referitor la învățarea prin cooperare, mi-au rămas în minte o serie de principii foarte juste, prezentate de formatoarea noastră, care stau la baza acestei metode de lucru cu elevii, printre care: „Oricine poate face ceva, nimeni nu poate face totul. Este de datoria ta să ajuți pe ceilalți, dacă poți. Aveți dreptul de a cere ajutor celorlalți. Acordați atenție nevoilor fiecărui membru al grupului. Nimeni din grup nu a terminat activitatea până nu a terminat toată lumea.”
Impactul urmărit asupra cursanților a fost cel de îmbunătățire a competențelor legate de întreaga activitate didactică (predare, facilitare a înțelegerii, formare, evaluare) și instruirea pentru folosirea la clasă a metodei de învățare prin cooperare, cu toate beneficiile pe care această metodă le are pentru formarea personalității elevilor.
La finalul cursului toți ne simțeam încărcați pozitiv, fiind conștienți de faptul că am beneficiat de o schimbare de mentalitate atât în plan uman, cât și profesional și ne-am propus să implementăm la clasă cele aflate și însușite în Islanda. Printre multe altele am învățat cât de important este să avem mai multă încredere în noi și să-l înlocuim pe „Nu pot!” cu „Nu pot încă” și ce util este pentru tânăra generație (și nu numai!) să poată realiza această schimbare în mental și în atitudine. Ca dascăli suntem datori să încercăm să-i călăuzim pe elevii noștri în spiritul acestor idei.
În ceea ce privește Islanda, numită și „țara gheții și a focului” sau „țara aurorei boreale”, m-a uimit prin peisaje incredibile, gheizere, vulcani, ape termale, toate acestea combinate cu unnivel foarte ridicat de civilizație. După mine acesta este cel mai exotic loc pe care îl poți găsi în Europa. M-am bucurat să pot vizita, printre altele, două obiective emblematice pentru această țară: Laguna Albastră – aflată în apropierea capitalei Reykjavík, o oază de relaxare formată în urma unei intense activități vulcanice, cu apă termală caldă, folosită pentru spa și proceduri medicale, și Hallgrimskirkja (Biserica Hallgrímur) – o biserică luterană faimoasă pentru arhitectura sa, cea mai înaltă din Islanda, cu o orgă imensă, de 15 metri înălțime și care cântărește 25 de tone.
Am aflat de asemenea că Islanda este o țară extrem de sigură, având una dintre cele mai scăzute rate ale criminalității din lume, că nu are armată, nu are marină și nici forțe aeriene, iar securitatea sa este susținută doar de flota maritimă și paza de coastă. Conform unor statistici, localnicii sunt în general foarte pasionați de lectură, Islanda fiind țara cu cei mai cititori oameni din lume. De asemenea, islandezii sunt foarte de încredere: se spune că pentru a aplica la un loc de muncă ei nu solicită recomandări, ci pur și simplu te cred pe cuvânt, iar potrivit unor sondaje, islandezii sunt printre cei mai mulțumiți europeni.
Pentru mine această „experiență islandeză” a însemnat foarte mult ca formare profesională, prin cunoștințele asimilate, prin interacțiunea cu specialiști de profil din alte țări, dar și în plan personal, pentru că am avut ocazia să vizitez această țară spectaculoasă, pe care mi-ar fi drag să o revăd.
Prof. Dorina Murariu
Școala Gimnazială „Ion Creangă” Suceava