Mai este de actualitate în secolul al XXI-lea porunca păstrării curăției trupești? Cum trebuie să viețuiască creștinii în mijlocul „acestui neam desfrânat și păcătos”?
Vedem din Sfânta Evanghelie că și în vremea Mântuitorului păcatul desfrânării îi ademenea pe oameni și-i transforma în robi ai trupului și ai plăcerilor. De altfel, decalogul lui Moise îi pedepsea aspru pe cei desfrânați, ajungând ca femeile adultere să fie supuse public lapidării cu pietre, în cazul în care le era dovedit păcatul.
Cum stau lucrurile în vremea noastră?
Poruncile bisericești așază păcatul desfrânării între cele opt păcate capitale și-i opresc de la Sfânta Împărtășanie pe cei căzuți în el. Trebuie însă precizat că sfintele canoane deosebesc mai multe trepte de gravitate a păcatului desfrânării și recomandă epitimii pe măsura implicării, fără însă a ajunge la măsurile extreme ale legii vechi. Totuși, este subliniată necesitarea luptei pentru păstrarea curăției trupești a tinerilor necăsătoriți și a fidelității conjugale a celor căsătoriți, ca premisă pentru o viață morală bineplăcută lui Dumnezeu.
Asistăm în prezent la un asalt mediatic în promovarea imoralității ca manifestare a libertății totale și încercarea de a impune în locul poruncilor divine unele sloganuri moderne: „urmează-ți instinctul”, „fii liber, simte-te puternic” etc., toate de fapt îndemnuri la o viață desfrânată.
Ce recomandați tinerilor creștini?
Le aducem aminte de răsplata promisă de Mântuitorul Hristos celor care luptă pentru păstrarea curăției inimii și a trupului, anume că vor vedea pe Dumnezeu! De asemenea menționăm cuvântul Sfântului Apostol Pavel care atrăgea aminte corintenilor că trupul este templu al Duhului Sfânt, iar cei care vor strica templul Duhului Sfânt vor fi stricați de Dumnezeu! (I Corinteni 3, 16-17). Așadar, trupul nu a fost creat de Dumnezeu pentru desfrânare, ci pentru a fi sălaș al harului divin. Numai omul curat îl odihnește pe Dumnezeu! Nu este ușoară lupta cu ispitele trupești, mai ales astăzi când se încearcă o relativizare a poruncilor biblice, totuși bucuriile duhovnicești ale celor care merg pe calea curăției depășesc cu mult vremelnicele plăceri promise de o viață neînfrânată.
Care sunt modelele de viață curată pe care Biserica le propune tinerilor?
Între sfinții care strălucesc în panteonul Ortodoxiei, mulți dintre ei s-au încununat cu viața curată izvorâtoare de înțelepciune. Amintim aici pe cea mai înaltă treaptă pe Maica Domnului – Pururea Fecioară; pe Sfânta Mare Mucenică Ecaterina – cea înțeleaptă; pe Sfânta Mucenică Justina – fecioara; Sfântul Ioan Evanghelistul – feciorelnicul și înțeleptul teolog; familiile drepților părinți Ioachim și Ana și a preotului Zaharia și Elisabetei – părinții Sfântului Ioan Botezătorul, cel supranumit îngerul pustiei și considerat de Mântuitorul „cel mai mare om născut din femeie”. Iată doar câteva modele vrednice de urmat de tinerii creștini.
(arhim. Teofil Anăstăsoaie, sursa: www.ziarullumina.ro)
