Curat Michel

Iminența reluării competițiilor europene l-a făcut pe eminența sa Michel Platini să-și reitereze politica de schimbare la vârf. În ciuda semnalelor clare (și egoiste, n-am cum să mă abțin în a spune lucrurilor pe nume!) primite de la boșii unor cluburi de top, Platini n-a dat înapoi. Asta mă face să cred că nu e un politician, ci un reformator. Nu a luptat pentru putere, ci a vrut puterea pentru a lupta. A început eliminarea cârtițelor de la UEFA, care era condusă în familie de către suedezi, după președintele Johansson, fiind rândul compatriotului său Lars-Christer Olsson să cedeze postul de secretar general scoțianului David Taylor, un fervent susținător al lui Platini.
Cel mai comod lucru ar fi fost ca fostul mare internațional francez să bată în retragere în fața granzilor. Micilor aliați le-ar fi putut arunca argumentul marii schisme, anume că nu poate risca un conflict deschis cu G14, care între timp a mai adunat 4 membri, dar nu și-a schimbat numele. Păstrarea actualului format al Ligii Campionilor este o prioritate pentru G14. Chipurile, dacă ceva merge mine, să nu se umble la mecanism! Merge bine pentru voi, îmbuibaților! Aveți câte 3-4 locuri în Liga Campionilor, așa au ajuns scăpătați ca Hamburg și neofiți ca Udinese să joace aici. Dintre toți, englezii sunt cei mai vehemenți. Arsenal, Chelsea, Liverpool și Manchester ar vrea să aibă asigurat locul an de an în Ligă. Păi să se lupte între ei și în insulă, nu numai pe continent, iar măcar una dintre ele să simtă că nu e “campioană” dacă termină în afara podiumului.
Platini este conștient cine e sarea și piperul, dar știe că astea nu sunt singurele ingrediente. Granzii ne bat de multe ori ca la fasole, dar din când în când, ca o mirodenie exotică, mai apare câte o Ungarie care smintește Anglia pe Wembley cu 6-3 sau un Dinamo Kiev care scufundă Barca în portul ei, cu Șevcenko pe post de căpitan la 15 ani (am exagerat un pic!). Izolaționismul n-a dus niciodată la nimic bun. Din când în când e bine ca boierul să se prindă în horă, iar țăranul să danseze învârtite la baluri. Plus că reorientarea locurilor 4 din campionatele puternice către Cupa UEFA ar însemna resuscitarea acesteia.
Pentru noi ar fi un sentiment ciudat să avem de-acum un loc asigurat în Ligă, după ce tocmai ni-l câștigasem prin luptă după vreo 10 ani de chinuri. Suntem eternii defazați! La doi ani distanță după ce Răducioiu înscria Suediei golul de 2-1 în prelungiri, s-a introdus regula golului de aur. Păi dacă ne nimerea pe noi prevederea asta, jucam (samba!) cu Brazilia în semifinală! Ce înseamnă doi ani în istoria fotbalului?! Un strănut…