Circa 18 milioane de cetățeni cu drept de vot sunt așteptați duminică la urne pentru a-și alege parlamentarii, alegătorii putând să își exercite dreptul de vot numai la secția de votare la care este arondată strada sau localitatea unde își au domiciliul și numai pe baza cărții de identitate. Față de alegerile parlamentare anterioare, cetățenii cu drept de vot nu vor putea vota decât la secția de votare la care este arondată strada sau localitatea unde își au domiciliul.
Alegătorii nu vor putea să folosească nici la aceste alegeri parlamentare cărțile de alegător, Guvernul hotărând printr-o ordonanță de urgență că acestea vor putea fi utilizate începând cu alegerile parlamentare din anul 2012.
Potrivit Legii 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, cetățenii români au dreptul de vot de la vârsta de 18 ani, dacă această vârstă a fost împlinită până în ziua alegerilor inclusiv. Nu au drept de vot debilii sau alienații mintal, puși sub interdicție și nici persoanele condamnate la pierderea drepturilor electorale prin hotărâre judecătorească definitivă.
Alegerile parlamentare în România se desfășoară cu respectarea caracterului universal, egal, direct, secret și liber exprimat al votului. Fiecare alegător are dreptul la un singur vot pentru alegerea Camerei Deputaților și la un singur vot pentru alegerea Senatului.
Fiecare alegător își va exprima votul personal, exercitarea votului în numele altei persoane fiind interzisă. De asemenea, votul exercitat este secret și orice control asupra modului în care votează un alegător este interzis.
Legea menționează că participarea cetățenilor la alegeri se face pe baza liberului consimțământ al acestora. Nimeni nu are dreptul de a exercita presiuni asupra unui alegător pentru a-l determina pe acesta să participe sau să nu participe la alegeri.
Deputații și senatorii se aleg, la scrutinul de duminică, în colegii uninominale, prin scrutin uninominal, potrivit principiului reprezentării proporționale. Astfel, un deputat va reprezenta în Parlament 70.000 de locuitori, iar un senator 160.000 de locuitori.
Cetățenii români cu drept de vot, cu domiciliul sau reședința în străinătate, își vor exercita dreptul de vot la una dintre secțiile de votare din țara în care își au domiciliul sau reședința. Cei cu domiciliul sau reședința într-un stat în care nu există misiuni diplomatice sau oficii consulare ale României și unde nu este posibilă organizarea unei secții de votare își pot exercita dreptul la vot în oricare dintre secțiile de votare organizate în statele care fac parte din același colegiu uninominal.
Personalul misiunilor diplomatice și al oficiilor consulare votează la secția de votare constituită pe lângă misiunea diplomatică sau oficiul consular la care își desfășoară activitatea. Acesta va fi înscris în lista electorală suplimentară și va putea vota pe baza pașaportului diplomatic sau a pașaportului de serviciu.
Membrii birourilor electorale ale secțiilor de votare, precum și persoanele însărcinate cu menținerea ordinii votează la secția la care își desfășoară activitatea, după înscrierea lor în lista electorală suplimentară, dacă este cazul, doar dacă domiciliază pe raza acelui colegiu uninominal în care se află secția de votare respectivă și sunt arondați, conform domiciliului, în altă secție de votare a aceluiași colegiu uninominal.
Potrivit legii electorale, candidații pot vota la oricare dintre secțiile de votare din cadrul colegiului uninominal în care candidează.
Pentru organizarea alegerilor au fost constituite circumscripții electorale la nivelul celor 41 de județe, o circumscripție în municipiul București și o circumscripție separată pentru românii cu domiciliul sau reședința în afara țării. Numărul total al circumscripțiilor electorale este de 43.
La alegerile din data de 30 noiembrie, au fost delimitate 315 colegii de deputat și 137 colegii de senator, corespunzător numărului senatorilor și deputaților care vor fi aleși.Cele 315 mandate de deputat vor putea fi suplimentate cu maximum 18 mandate, rezervate, prin lege, candidaților organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale care sunt reprezentate în Consiliul Minorităților Naționale.
Pentru cei aproximativ 18 milioane de cetățeni cu drept de vot au fost înființate 18.104 secții de votare, dintre care 221 vor funcționa în cele patru colegii de deputat și două colegii de senator din străinătate.
În ajunul zilei alegerilor, președintele biroului electoral al secției de votare, împreună cu membrii acestuia, trebuie să fie prezenți la sediul secției de votare, fiind obligați să dispună măsurile necesare pentru asigurarea ordinii și corectitudinii operațiunilor de votare.
Legea prevede că președintele biroului electoral al secției de votare trebuie să dispună, cu o zi înaintea alegerilor, îndepărtarea materialelor de propagandă electorală de orice tip din și de pe clădirea sediului secției de votare.
În ziua alegerilor, activitatea biroului electoral al secției de votare începe la ora 6.00. Președintele biroului, în prezența celorlalți membri, verifică urnele, listele electorale, buletinele de vot și ștampilele, consemnând, într-un proces-verbal, numărul persoanelor înscrise în copiile listelor electorale permanente, numărul buletinelor de vot separat pentru Camera Deputaților și Senat, precum și numărul ștampilelor cu mențiunea «VOTAT».
După încheierea acestei operații, închide și sigilează urnele, aplicând ștampila de control a secției de votare.Înainte de începerea votării, președintele este obligat să asigure aplicarea ștampilei de control și pe ultima pagină a fiecărui buletin de vot.
Votarea începe duminică, la ora 7.00 și are loc până la ora 21.00, când secția de votare se închide, acest program urmând să fie afișat pe ușa secției de votare.
Accesul alegătorilor în sala de vot are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor. Fiecare alegător prezintă actul de identitate biroului electoral al secției de votare, care verifică dacă alegătorul este înscris în copia de pe lista electorală permanentă. În baza semnăturii în copia de pe lista electorală permanentă, alegătorul primește două buletine de vot, unul pentru Camera Deputaților și unul pentru Senat, și ștampila cu mențiunea «VOTAT».
Pe buletinul de vot figurează, în patrulatere, numele candidaților, partidelor, alianțelor sau organizațiile minorităților naționale din care aceștia fac parte și semnul electoral al respectivelor formațiuni politice.
Numele candidaților au fost tipărite pe buletinul de vot în ordinea rezultată prin trageri succesive la sorți făcute de președintele biroului electoral de circumscripție: întâi pentru formațiunile parlamentare și alianțele politice parlamentare, apoi partidele și alianțele neparlamentare, apoi organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale.
Ultimii pe buletinul de vot vor putea fi găsiți candidații independenți, în ordinea înregistrării candidaturilor. Pentru fiecare colegiu uninominal, buletinele de vot au fost imprimate cu litere de aceeași mărime și aceleași caractere și cu aceeași cerneală în atâtea exemplare câți alegători sunt înscriși în listele electorale permanente, cu un supliment de 10%.
Alegătorii vor vota separat, în cabine închise, aplicând ștampila care poartă mențiunea „VOTAT” înăuntrul patrulaterului care cuprinde numele și prenumele candidatului care dorește să îl reprezinte în Parlament.
Potrivit legii, vor fi considerate nule buletinele de vot care nu poartă ștampila de control a biroului electoral al secției de votare, buletinele de vot având alt model decât cel legal aprobat sau la care ștampila este aplicată pe mai multe patrulatere ori în afara acestora. Aceste buletine de vot nu vor intra în calculul voturilor valabil exprimate.
Legislația electorală folosește, pentru prima dată la aceste alegeri, noțiunea de „voturi albe”, prin care se înțelege buletinele introduse în urne și care nu au aplicată ștampila „VOTAT”. Aceste buletine nu intră în calculul voturilor valabil exprimate.
După ce au votat, alegătorii vor îndoi buletinele, astfel ca pagina netipărită care poartă ștampila de control să rămână în afară, și le vor introduce în urnă, având grijă să nu se deschidă. Totuși, îndoirea greșită a buletinului nu atrage nulitatea acestuia.
La cererea alegătorului, în cazul în care acesta a aplicat greșit ștampila cu mențiunea „VOTAT”, dar nu a introdus buletinul în urnă, președintele biroului electoral al secției de votare îi poate elibera, numai o singură dată, un nou buletin, reținând și anulând buletinul de vot inițial și făcând mențiunea corespunzătoare în procesul-verbal al operațiunilor de votare.
Legea privind alegerea Camerei Deputaților și Senatului stabilește că președintele poate lua măsuri ca staționarea unui alegător în cabina de votare să nu se prelungească nejustificat.
Prezența oricărei persoane în cabinele de vot, în afara celei care votează, este interzisă. Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de președintele biroului electoral al secției de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoțitor ales de el, pentru a-l ajuta. Însoțitorul nu poate fi din rândul observatorilor sau membrilor biroului electoral al secției de votare.
Președintele biroului electoral al secției de votare poate suspenda votarea pentru motive temeinice. Suspendarea va fi anunțată prin afișare la ușa localului secției de votare imediat ce s-a produs evenimentul care a declanșat suspendarea. Durata totală a suspendărilor nu poate depăși o oră.
În timpul suspendării, urnele de votare, ștampilele, buletinele de vot și celelalte documente și materiale ale biroului electoral al secției de votare trebuie să rămână sub pază permanentă.
În timpul suspendării nu pot părăsi sala de votare mai mult de jumătate din numărul membrilor biroului electoral al secției de votare în același timp.
Legea alegerilor parlamentare menționează că președintele biroului electoral al secției de votare este obligat să primească și să înregistreze orice sesizare scrisă cu privire la nereguli produse în timpul procesului de votare, înaintată de membri ai Biroului electoral al secției de votare, candidați, observatori acreditați, reprezentanți acreditați ai presei, români și străini, sau alegători prezenți în secția de votare pentru exercitarea dreptului de vot.
Pentru alegătorii netransportabili din cauză de boală sau invaliditate, președintele biroului electoral al secției de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, însoțită de copii ale unor acte medicale sau alte acte oficiale din care să rezulte că persoanele respective sunt netransportabile, ca o echipă formată din cel puțin doi membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială și cu materialul necesar votării – ștampilă cu mențiunea «VOTAT» și buletine de vot – la locul unde se află alegătorul, pentru ca acesta să poată vota.
În raza unei secții de votare se utilizează o singură urnă specială, iar acesta poate fi deplasată numai în raza teritorială arondată la respectiva secție de votare.
Legea prevede că persoanele netransportabile pot vota folosind urna specială numai dacă domiciliază în raza teritorială a secției de votare respective și numai dacă se asigură secretul votului.
De asemenea, vor putea vota cu urna specială persoanele deținute în baza unui mandat de arestare preventivă sau persoanele care sunt în executarea unei condamnări dar nu și-au pierdut drepturile electorale, cu condiția ca persoana privată de libertate să domicilieze în unitatea administrativ-teritorială pe raza căreia se află locul de detenție.
Solicitarea de trimitere a urnei speciale trebuie să fie scrisă personal de către solicitant și se depune prin intermediul aparținătorilor acestuia la secția de votare unde persoana lipsită de libertate este arondată conform domiciliului.
La ora 21.00 președintele biroului electoral al secției de votare declară votarea încheiată și dispune închiderea secției de votare. Totuși, potrivit prevederilor legale, li se va permite să își exercite dreptul de vot persoanelor care la ora 21.00 se vor afla în sala unde se votează.
Potrivit Legii 35/2008, președintele biroului electoral al secției de votare este obligat să ia măsurile necesare pentru ca alegerile să decurgă în bune condiții. Atribuțiile acestuia, în această privință, se întind și în afara localului de votare, în curtea acestuia, în intrările în curte, în jurul localului de vot, precum și pe străzi și în piețe publice pe o rază de 500 metri.
Pentru menținerea ordinii, președintele biroului electoral al secției de votare va avea la dispoziție mijloacele de ordine necesare, asigurate de primar și de prefect, împreună cu reprezentanții Ministerului Internelor și Reformei Administrative.
În afară de membrii biroului electoral al secției de votare, de candidați și de delegații și observatorii acreditați, nicio altă persoană nu poate staționa în locurile publice din zona de votare sau în localul de vot mai mult decât timpul necesar pentru votare.
Pe durata votării se interzice membrilor birourilor electorale și persoanelor acreditate să poarte ecusoane, insigne sau alte însemne de propagandă electorală.
Legea stabilește că sunt contravenții refuzul de a se permite alegătorului, care face dovada că are dreptul, să voteze în secția de votare la care se prezintă pentru exercitarea dreptului de vot, refuzul de a permite accesul în secția de votare al candidaților sau al persoanelor acreditate să asiste la desfășurarea operațiunilor electorale, refuzul de a se primi și înregistra o sesizare scrisă și refuzul de a se conforma dispozițiilor președintelui biroului electoral al secției de votare cu privire la asigurarea ordinii.
Tot contravenții constituie refuzul nejustificat de a înmâna buletinul de vot și ștampila de votare alegătorului care a semnat în lista electorală și purtarea, pe durata votării, de către membrii birourilor secțiilor de votare sau de către persoanele acreditate, de ecusoane, insigne sau alte însemne de propagandă electorală.
Potrivit legislației electorale, sunt infracțiuni și se pedepsesc cu închisoarea, împiedicarea prin orice mijloace a liberului exercițiu al dreptului de vot sau de a fi ales, înscrierea, cu bună-știință, în copia de pe lista electorală permanentă a unor persoane care nu sunt înscrise în lista electorală, violarea, prin orice mijloace, a secretului votului de către membrii biroului electoral al secției de votare ori de către alte persoane.
Promisiunea, oferirea sau darea de bani, bunuri ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze un anumit competitor electoral ori un anumit candidat, precum și primirea acestora de către alegător, în același scop, constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 5 ani. Legea stabilește că în acest caz sunt exceptate bunurile cu valoare simbolică, inscripționate cu însemne de partid.
De asemenea, fapta unei persoane de a vota fără a avea drept de vot ori de a vota de două sau mai multe ori în ziua alegerilor constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani. În acest caz și tentativa se pedepsește.
Mai sunt infracțiuni: atacul prin orice mijloace asupra localului secției de votare, furtul urnei sau al documentelor electorale, deschiderea urnelor înainte de ora stabilită pentru închiderea votării și introducerea în uz și folosirea unui program de calculator cu vicii aparente sau ascunse, care alterează înregistrarea rezultatelor obținute în secțiile de votare, totalizează cu erori sau duce la repartizarea mandatelor în afara prevederilor legale, precum și introducerea de date, informații sau proceduri care duc la alterarea sistemului informațional național.
