Cum te ajută o blondină să ajungi cadavru politic

Am citit într-o mai veche revistă rezultatele unui sondaj realizat în Franța anilor 1960, când blondina Brigitte Bardot era cea mai dorită femeie din țară, probabil și din lume. Bărbați de toate vârstele erau întrebați ce ar prefera: să aibă o aventură sexuală cu superba Bardot, dar să nu îi știe nimeni; ori să nu aibă cu ea nici în clin, nici în mânecă, dar toată lumea să creadă că s-au combinat la cearșaf.
Nu e greu de ghicit ce au răspuns aproape toți masculii, în nimicnicia lor fără lecuire. Au răspuns că preferă să nu se culce cu frumoasa actriță, dar lumea să știe că da, au o combinație la modul epidermic
Aceștia sunt bărbații, n-ai cum să-i schimbi. Mai ales când trec de o vârstă, femeia pentru ei are rolul unui animal de companie. Uneori ar prefera ca animalul să fie împăiat ca un trofeu de vânătoare, ca un fel de coarne de cerb pe care cei lipsiți de bun gust și de inimă și le agață în casă.
A trecut jumătate de secol de la sondajul realizat de revista franceză. Bardot e o bătrână cu care nu s-ar mai culca nimeni, bărbații care au răspuns la întrebări sunt în majoritate trecuți pe lumea cealaltă, unde sexul nu mai contează.
Dar lucrurile nu s-au schimbat. Dacă vă uitați în spațiul nostru public, o să vedeți că bărbații de acolo nu-s diferiți comportamental. Ultima lor calitate este discreția privitoare la faptele intime. Îl lăsăm pe bietul Mazăre, pentru că ăla e dus rău de tot cu pluta de cocaină. Dar uitați-vă la Ilie Năstase, cât de stupid este cu insectarul lui. Priviți la Stolojan, europarlamentarul sărit de 70, care e ba cu una, ba cu alta, dar neapărat cu patru decenii mai tinere. Ar putea fiecare vedetă să se combine cu damele neștiut de nimeni, dar atunci ce haz mai are. Cum să nu-și arate ei trofeele de vânătoare?
Lipsa de discreție privitoare la cearșaf își are prețul. Mă gândesc că Băsescu nu ar fi azi un cadavru politic, dacă ar fi închiriat o garsonieră și-ar fi ținut-o pe Udrea acolo.
Acest text este un pamflet și trebuie tratat ca atare.