Cum se împart mandatele de parlamentar

Viitorii deputați și senatori ai județului Suceava vor fi votați duminică, 30 noiembrie a.c., pe baza noului sistem electoral uninominal proporțional. În județul Suceava vor fi aleși zece deputați și patru senatori, care vor fi stabiliți în funcție de procentele obținute de fiecare formațiune politică, dar și de numărul de voturi pe care fiecare candidat le va primi în colegiile pentru care și-au depus candidatura. Singurii care vor fi siguri de mandatul de parlamentar vor fi doar candidații care reușesc să obțină 50% plus unu dintre voturile dintr-un colegiu.
În ceea ce-i privește pe ceilalți candidați, care nu reușesc să treacă de pragul de 50%, este posibil ca unul dintre ei, care reușește să se claseze pe primul loc în colegiul său, să nu obțină și mandatul de parlamentar. În aceste condiții este posibil ca mandatul respectiv de deputat sau de senator să fie ocupat de candidatul situat pe locul doi, sau chiar trei.
Vă prezentăm în continuare modul în care s-ar putea împărți mandatele de parlamentar într-un județ, așa cum a fost publicat într-un articol din ziarul Cotidianul. De menționat că acest ziar a prezentat o simulare făcută în baza rezultatelor obținute la alegerile pentru consiliile locale din județul Ilfov.
Etapele împărțirii mandatelor de parlamentar În prima fază se vor contabiliza la Biroul Electoral Central (BEC) voturile obținute de toți competitorii electorali și se calculează care sunt formațiunile politice care au trecut pragul de 5%. În cazul alianțelor, cum este cea formată de PSD și PC, pragul este de 8%. Se verifică dacă există vreun candidat independent care să fi câștigat un colegiu cu majoritate de 50% plus unu, pentru a obține direct mandatul.
Apoi BEC verifică dacă în cazul partidelor care nu au trecut pragul electoral există șase candidați la Cameră și trei la Senat care să fi obținut locul 1 în colegii. În caz că se înregistrează o astfel de situație, atunci se consideră că respectivul partid a trecut așa-zisul prag alternativ, iar cei nouă câștigători de colegii vor deveni automat deputați și senatori, respectivul partid urmând să fie reprezentat în Legislativ doar prin acești șase deputați și trei senatori. (Sondajele de opinie de până acum nu indică o astfel de posibilitate.)
Alocarea directă a mandatelor
Oficiile electorale din fiecare colegiu uninominal verifică dacă există candidați din cadrul partidelor parlamentare care au obținut sufragiile a 50% plus unu dintre alegătorii care au votat într-un colegiu. Candidații aflați în această situație devin automat parlamentari. Specialiștii estimează că vor fi în jur de 12-15 astfel de situații la Senat și 25-30 la Camera Deputaților. (De exemplu, conform sondajelor publice, Mircea Geoană – PSD+PC la Senat și Bogdan Olteanu – PNL se află printre cei creditați de sondaje cu peste 60% din intențiile de vot, deci au mari șanse să obțină mandate în această primă etapă.)
Urmează repartizarea proporțional uninominală a mandatelor. Această etapă se desfășoară la două niveluri, în circumscripție (județ, Municipiul București și Circumscripția pentru românii din străinătate) și la nivel național.
Astfel, la nivel de județ, biroul electoral de circumscripție calculează, în funcție de coeficientul electoral și de voturile primite de un partid în acea diviziune administrativ-teritorială, separat, câte mandate de deputat și câte mandate de senator se cuvin respectivului partid. Coeficientul electoral este specific fiecărei circumscripții și se calculează raportând numărul de voturi valabil exprimate pentru partidele care au trecut pragul și independenții care au câștigat mandate la numărul de locuri în Parlament ce revin respectivului județ. Altfel spus, coeficientul electoral arată câte voturi trebuie să câștige un partid pentru un mandat în Legislativ.
Simulare a modului de împărțire a mandatelor în baza rezultatelor de la alegerile locale
Explicăm această etapă printr-o simulare în județul Ilfov, la Camera Deputaților. Intră în calcul doar partidele care au trecut pragul de 5%. Utilizăm în simularea noastră rezultate obținute la consiliile locale.

Colegiul 1: PSD (20.220 voturi), PD-L (7.688 ), PNL (4.167), UDMR (350)
Colegiul 2: PD-L (15.784 voturi), PSD (10.919), PNL (8.429), UDMR (350)
Colegiul 3: PNL (13.374 voturi), PD-L (13.112), PSD (6.466), UDMR (350)
Colegiul 4: PNL (14.497 voturi), PD-L (10.290), PSD (7.974), UDMR (350)
Într-o primă fază se calculează coeficientul electoral al județului, care se obține prin împărțirea totalului voturilor obținute de cele patru formațiuni politice (134.320) la numărul de mandate (4). Coeficientul electoral rezultat este de 33.580 voturi. Pentru a vedea câte mandate se distribuie în această etapă și ce partide le obțin în acest județ, în următoarea fază se împarte totalul voturilor obținute de un partid la acest coeficient și vom avea următoarele rezultate: PD-L – 1,39, PSD – 1,35, PNL – 1,20, UDMR – 0,04. Rezultă că, în Ilfov, PD-L, PSD și PNL vor obține sigur un mandat. Nu știm însă în această etapă care dintre candidații acestor partide vor accede în Cameră.
La acest nivel, împărțirile prevăzute de lege nu vor putea da, întotdeauna, mandate întregi pentru partide, rezultând așa-numitele „resturi”. Aceste resturi de voturi și de mandate, precum și voturile exprimate pentru partidele care nu au trecut pragul electoral și pentru independenții care nu au obținut majoritatea voturilor în colegiul unde au candidat vor fi folosite în a doua etapă de repartizare a mandatelor, care are loc la Biroul Electoral Central.
Urmează redistribuirea națională. Se calculează într-o primă fază câte mandate au obținut partidele în primele două etape; în funcție de voturile primite de fiecare partid la nivel de țară se calculează câte mandate mai au dreptul la nivelul întregii țări; după ce se stabilește numărul de mandate la care mai are dreptul fiecare partid, se face, la nivelul fiecărui partid, un clasament, în ordine descrescătoare, al voturilor primite ale tuturor candidaților care nu au obținut vreun mandat în primele două etape.
Loteria împărțirii mandatelor Luăm ca exemplu alianța PSD+PC și presupunem că a „obținut” în primele două etape 25 de mandate de deputați și, conform calculelor, mai urmează să primească, să zicem, 75 de mandate. Se aliniază ceilalți 290 de candidați în ordinea descrescătoare a voturilor; cele 75 de mandate nu se vor atribui însă primilor 75 de clasați din 290, din cauză că există posibilitatea ca pentru unii dintre ei mandatele din colegiile în care au candidat să fi fost deja atribuite candidaților altor partide. Se va ajunge astfel în situația în care un candidat să zicem aflat pe locul 15 pe „lista” PSD+PC să nu obțină mandatul, dar să obțină altul clasat pe locul 189.
Împărțirea mandatelor la nivelul județului
Pentru acesta se fac două liste cu competitori politici cărora li se cuvin mandate – o listă la nivel de circumscripție și una la nivel național, ambele în ordine descrescătoare, în funcție de resturile de voturi ale partidului la nivelul circumscripției, de „resturile” de la nivelul țării și de numărul de mandate ce se cuvin acelei formațiuni politice.
Mandatele vor fi atribuite, în ordine, candidaților din listă, fără cei în al căror colegiu s-a acordat deja mandat și candidații care aparțin unor partide ale căror mandate din circumscripție au fost deja epuizate. În acest sens, din lista ordonată vor primi mandate cei mai bine clasați în limita mandatelor ce se cuvin partidului din care fac parte.
Astfel, s-ar putea ajunge la situația ca un candidat care a obținut, de exemplu, 30% din voturile exprimate și a câștigat colegiul să fie surclasat de doi colegi de-ai săi de partid, care au, fiecare, 33 la sută din voturi în colegiile în care au candidat, fără să le câștige. De asemenea, un candidat care s-a clasat pe locul unu într-un colegiu ar putea să nu intre în Parlament dacă partidul său este unul cu o pondere mai mică în județ. În schimb, ar putea să intre unul dintre contracandidații acestuia, care a obținut un scor mai mic, dar provine de la un partid care a obținut un scor mai mare la nivel național.