Cum se face corect Semnul Sfintei Cruci?

Semnul Sfintei Cruci însoțește neîncetat pe creștinul ortodox de la naștere și până în ultimul ceas al vieții sale pe acesta pământ.
Chiar și după trecerea la cele veșnice, crucea rămâne semnul tare și sfânt care îl străjuiește și în mormânt până la venirea cea de-a doua a lui Hristos și învierea morților.
Însemnându-se cu semnul Sfintei Cruci, creștinul are pururea în minte iubirea lui Hristos, care a suferit și a murit pe crucea Golgotei pentru iertarea păcatelor și mântuirea lumii întregi.
Cinstind Crucea, creștinul nu se închină la materialul din care aceasta este făcută, ci lui Hristos și patimilor Sale.
Semnul Sfintei Cruci este însă și cea mai scurtă formă prin care creștinul își mărturisește întreaga sa credință în Dumnezeu.
Semnul Crucii
Pentru a face semnul Sfintei Cruci se împreunează mai întâi cele trei degete de la mâna dreaptă: degetul mare, cel arătător și cel mijlociu. Prin împreunarea celor trei degete se mărturisește credința creștină în Dumnezeu Sfânta Treime, care este Unul în Ființă și întreit în Persoane.
Precum cele trei degete au devenit una prin împreunare, la fel și Sfânta Treime, deși are trei Persoane: pe Tatăl, pe Fiul și pe Sfântul Duh, este o singură Ființă, un singur Dumnezeu.
Creștinul ortodox crede în Sfânta Treime, o mărturisește și i se închină atunci când împreună cele trei degete de la mâna dreaptă pentru a se însemna cu semnul Sfintei Cruci.
Celelalte două degete de la mâna dreaptă le strânge laolaltă și le lipește în palmă.
Acest gest are, de asemenea, o deosebită importanță, mărturisind că Iisus Hristos este Dumnezeu adevărat și Om adevărat. Fiul lui Dumnezeu fiind, El S-a făcut Om din iubire pentru oameni, unindu-se cu lumea pentru ca să dea viața veșnică lumii.
Lipirea degetelor în palmă vrea să arate că Dumnezeu nu a rămas departe și despărțit de lume, ci a trimis pe fiul Său care, prin Întrupare S-a lipit de noi, S-a făcut om ca și noi, luând firea noastră pentru a o ridica în slava și fericirea cerului.
Ducem apoi mâna dreaptă astfel pregătită la frunte și spuneam: În numele Tatălui. Prin aceasta mărturisim că noi credem în Dumnezeu cel Unul și întreit în Persoane, care locuiește sus în ceruri.
Amin – „așa este”
Coborâm apoi mâna la piept și spunem: Și al Fiului.
Prin această coborâre mărturisim că Fiul lui Dumnezeu a venit din ceruri pe pământ. S-a făcut om, a pătimit și a înviat pentru mântuirea lumii.
Ridicăm apoi mâna în sus și o atingem de umărul din partea dreaptă. Făcând aceasta mărturisim că, după Înviere, Mântuitorul nostru Iisus Hristos s-a înălțat la ceruri ai a stat de-a dreapta Tatălui.
În timp ce atingem umărul drept și apoi și pe cel stâng zicem, și al duhului Sfânt.
Tot ce este mai greu, oamenii cară, de obicei, pe umeri. De aceea, atingând umerii și pomenind pe Sfântul Duh, mărturisim că după Înălțarea Domnului la cer Sfântul Duh a fost trimis în lume ca să facă prezența și să continue, prin Biserică și prin Sfintele Taine, lucrarea mântuitoare al lui Hristos și să sfințească pe oameni și întreaga creație.
La sfârșit spunem: Amin, ceea ce înseamnă Așa este. Prin aceste cuvinte adeverim cu tărie că tot ce am mărturisit când am făcut semnul Sfintei Cruci este credința și nădejdea după care ne conducem și trăim în viața de zi cu zi.
Astfel creștinul ortodox se închină Tatălui care voiește mântuirea lumii, Fiului care săvârșește mântuirea coborând în lume, făcându-Se om, pentru ca să ridice lumea din păcat și moarte, și Duhului Sfânt care desăvârșește mântuirea lumii, sfințind-o.
(www.alternativaonline.ro)