Proceduri hazlii

Cum se execută o vacă, trei curci și trei picheri? Cu greu



Sarmis Câmpulungeanu: „A fost o adevărată aventură să vând aceste animale și păsări”
Sarmis Câmpulungeanu: „A fost o adevărată aventură să vând aceste animale și păsări”

Executările silite au devenit o practică obișnuită pentru zilele noastre. Sute sau chiar mii de firme sucevene, dar și foarte multe persoane fizice au ajuns în situația de a nu-și mai putea achita datoriile. În unele cazuri, împotriva datornicilor au fost pronunțate hotărâri judecătorești definitive, în alte situații executarea se face în baza contractului încheiat, la fel de adevărat fiind și faptul că sunt cazuri în care banca demarează procedurile de executare silită pentru a mai recupera câte ceva din sumele împrumutate.
Ca regulă generală, executările silite vizează terenuri, case sau apartamente, dar sunt și excepții.
De exemplu, în urmă cu câteva luni, un executor judecătoresc din Suceava a reușit, după mai multe tentative eșuate, să vândă la o licitație derulată în Rădăuți un cal, o vacă, un vițel, trei curci și trei picheri.
„A fost o adevărată aventură să vând aceste animale și păsări. Norocul a făcut că persoana care le luase în custodie în urmă cu un an și jumătate și-a arătat interesul pentru a le cumpăra. În caz contrar, cred că și astăzi făceau obiectul licitației”, a arătat executorul judecătoresc Sarmis Câmpulungeanu.
Avantaje: lapte, ouă și ceva zgomot și mizerie prin curte
Animalele și păsările au fost parte a unei executări silite mai vechi. Proprietarul a fost scos din imobil cu forța, dar a refuzat să-și ia bunurile. Așa se face că noul proprietar s-a văzut în situația de a prelua în custodie tot ce era în curte, inclusiv calul, vaca, vițelul și păsările: patru curci și trei picheri.
Pentru că vietățile trebuiau hrănite, omul a solicitat vânzarea acestora, în ideea de a-și mai recupera din pierderi. Zis și făcut. Animalele și păsările au fost evaluate și au fost scoase la mezat.
La primele două termene ale licitației nu s-a prezentat nici un mușteriu. Proprietarul trebuia să asigure hrana, pentru că avea vietățile pe semnătură, iar dacă acestea mureau putea fi tras la răspundere. Ce-i drept a avut și beneficii: lapte, ouă și ceva zgomot și mizerie prin curte.
Cu toată grija gospodarului, una din curci și-a dat obștescul sfârșit. Nu a avut parte de înmormântare și nici nu a lăsat vreun testament. Va rămâne un mister dacă a murit de necaz sau de foame.
„Una vacă: culoare neagră, greutate circa 350 kg, vârsta circa 7 ani, calitate – slabă”
Sătul să tot furajeze animalele altuia, noul proprietar s-a gândit că ar fi bine să le cumpere chiar el. La al treilea termen al licitației și-a luat inima în dinți și a acceptat oferta de 75% din prețul inițial de pornire.
Iar marfa o știa din propria bătătură și de pe propria-i muncă. „Una vacă: culoare neagră, greutate circa 350 kg, vârsta circa 7 ani, calitate – slabă”, scria în raportul de evaluare al executorului judecătoresc. Iar prețul de pornire era de 900 de lei. În final, gospodarul a cumpărat-o cu 675 de lei.
La fel s-a întâmplat și cu cele trei curci de culoare cenușie,dar și cu cele trei picheri, tot cenușii. Pentru 18 lei/pichere și 24 de lei/curcă, omul a rezolvat o problemă care-i stătea nerezolvată în curte de mai bine de un an.
„A fost pentru prima dată când m-am confruntat cu o asemenea licitație, una care nu respectă aproape nici o regulă din cele cunoscute. Exista riscul ca animalele să moară sau să fie furate și atunci situația s-ar fi complicat. Mă aștept ca în viitor să mai apară și alte situații neortodoxe, mai ales că numărul dosarelor care trebuie soluționate cresc exponențial”, a concluzionat Sarmis Câmpulungeanu.



Recomandări

Cockteil…cu amor, umor și poezie. Dez-mahmureală (2)