Cum se calculează data Paștelui?

Sărbătoarea Paștelui a fost din toate timpurile o problemă esențială a calendarului creștin, deoarece stabilirea datei acestei sărbători este în strânsă legătură cu mișcarea corpurilor cerești.
Foarte puțini creștini cunosc modul în care se calculează data acestei sărbători. Stabilirea unui calendar corect este o problemă de ordin științific, de care Biserica s a interesat încă din primele timpuri ale existenței sale, întrucât toate sărbătorile Bisericii, atât cele fixe, cît și cele cu dată schimbătoare sînt evenimente strâns legate de scurgerea timpului și a legilor lui în viața omenirii. Aceste diferențe cu privire la data serbării Paștilor au dat naștere la serioase discuții și controverse, discuții care erau să ajungă uneori până la adevărate schisme sau rupturi între unele Biserici, mai ales în cursul secolului al II-lea. „Sărbătoarea Învierii are loc la o dată schimbătoare încă din anul 325, când, la Sinodul I ecumenic de la Niceea, s au hotărât trei legi de bază pentru calcularea datei Paștelui:
1) Paștele se va serba totdeauna duminica.
2) Această duminică va fi cea imediat următoare lunii pline de după echinocțiul de primăvară (pentru că așa calculau și iudeii data Paștelui lor, de care era legată data Paștilor creștine).
3) Când prima lună plină de după echinocțiul de primăvară cade duminică, Paștele va fi serbat în duminica următoare, pentru a nu se serba odată cu Paștele iudeilor, dar nici înaintea acestuia”, ne a spus Părintele Viorel Sava, Decanul Facultății de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iași.
– Părinte, faptul că Paștele la ortodocși cade în acest an odată cu Paștele la romano catolicii și protestanți este o simplă coincidență sau un semn de unire a acestor religii?
– Este doar o coincidență deoarece, după cum se știe, de regulă Paștele Ortodox cade mai târziu decât la celelalte religii creștine. Aceasta se întâmplă pentru că celelalte religii țin calendarul îndreptat prin reforma calendaristică din secolul al VI lea. Ortodoxia, deși și-a făcut îndreptarea calendarului în Răsărit, la 1923, în urma congresului de la Constantinopol, ține sărbătorile legate de ciclul pascal după calendarul vechi, pentru că, în urma acelui congres, nu toate Bisericile Ortodoxe au găsit momentul prielnic pentru a trece la calendarul îndreptat. Astfel, pentru a fi unitate în toate Bisericile Ortodoxe, sărbătorile pascale se țin după calendarul vechi. Acest calendar este în urmă cu două săptămâni față de calendarul îndreptat, sau Iulian, care are o eroare de calcul prin faptul că, în fiecare an, calendarul civil rămâne în urmă față de calendarul astronomic.
– De ce s a suprapus anul acesta data Paștelui Ortodox cu Paștele celorlalte religii creștine?
– Paștele Ortodox nu se suprapune cu cel Romano-Catolic în fiecare an pentru că ortodocșii țin calendarul vechi doar în perioada pascală, în restul anului ținând calendarul îndreptat. Faptul că anul acesta Paștele este ținut împreună cu celelalte religii creștine nu este un semn nici de la oameni și nici de la Dumnezeu. Este însă o bucurie că toată creștinătatea ține Paștele la aceeași dată. Că anul acesta se întâmplă asemenea eveniment nu înseamnă că ne unim cu romano-catolicii sau cu protestanții, iar faptul că în ceilalți ani ținem Paștele la date diferite nu este un motiv de dezbinare. Totuși, este de dorit ca sărbătorile creștine să fie ținute împreună
sursa: www.evenimentul.ro