Cum să postim…

Prin post înțelegem o reținere în mod voluntar, de la anumite feluri de mâncare, în speță de la carne și de la băuturi. Această înfrânare a trupului prin reducerea hranei are ca scop principal îmbunătățirea vieții sufletești, o înduhovnicire a noastră.
Postul presupune, în primul rând, o înfrânare de la fapte nesocotite sau nevrednice de numele sau calitatea de creștin.
„….zici că postești? Arată-mi aceasta prin fapte! Să postească și ochiul tău și gura ta! Să postească toată ființa ta”. (Sf. Ioan Gură de Aur).
„….Opriți-vă de la cele rele, potoliți-vă pofta după avere străină, feriți-vă de câștigul nedrept, stingeți în inimile voastre iubirea de arginți! Căci ce folos dacă gura ta nu se atinge de carne, iar tu, prin răutatea ta, mănânci pe fratele tău?!”(Sf. Grigorie de Nisa)
„Postul ne redeschide porțile raiului, pe care neînfrânarea primului om ni le-a închis. Fructul oprit, pe care l-a mâncat primul părinte, a fost otrava care a omorât pe toți urmașii lui. Prin post, noul Adam, Iisus Hristos, ne cheamă la viață” (Sf. Vasile Cel Mare).
Postul adevărat trebuie făcut în numele lui Iisus Hristos, cu credință și cu dragoste. În viața religioasă, toată fapta își primește valoarea ei după scopul urmărit. De exemplu: milostenia este o faptă bună, dar dacă o faci să te laude lumea ai pierdut prețul ei. Așa e și cu postul: nu postești ca să faci silueta, nu te reții de la mâncare și băutură ca să te vadă oamenii nevoindu-te. Ci te înfrânezi pentru că aceasta este voia Domnului, că postul curăță de păcate și să dai dovadă că vrei să te mântuiești.
Când ești în post nu căuta plăcerea bucatelor permise și îndestularea din ele, pentru că acesta nu este post, ci mai degrabă „schimbare de bucate”.