Întrebare: Cum sfătuiți să se roage oamenii care au un program foarte încărcat: școală, facultate, serviciu?
Scurt și des. Asta e. Când? N-ai timp? Toți avem timp să ieșim să mâncăm. Păi, înainte de a mânca: cinci minute, cinci minute. Credeți-mă, chiar și rugăciunea pe care o spui, Tatăl nostru înainte de masă, dar ce e greu să mai adaugi și Împărate ceresc la asta? Adună-te și fă-o ca pe o închinare Domnului: Împărate ceresc, Mângâietorule…
Zi-o cu toată dragostea și cu puterea ta, știind că nu prea ai timp să te rogi, mulțumește Domnului că ai mâncat și, în timp ce mulțumești Domnului, zi și gândește: Doamne, eu toată ziua mi-o pierd în deșert, și acum Tu mă hrănești pe mine, toate cele bune mi le dai mie. Gânduri bune, de rugăciune.
După aceea, te-ai sculat, mulțumește-I Lui. Mai ai cinci minute, nu alerga! De ce alergăm? Unde alergăm? Scoală-te cinci minute și zi, dacă mai ai lângă masa unde mănânci o Psaltire, din care poți să citești un psalm. Păi, nu este? Unde este? Cred că în Lavsaicon e o pildă cu țăranul care ara și avea Psaltirea la capătul brazdei și când ajungea acolo, citea un psalm și iar ara, și iar un psalm.
Înțelegeți, cam asta este și starea noastră. Nu trebuie mult deodată, dacă avem program încărcat. Și Dumnezeu, văzând străduința noastră, dragostea noastră pentru rugăciunea aia mică de cinci minute, va păstra harul Său asupra noastră pe toată vremea cât noi vom fi ocupați cu treburile.
(Ieromonah Savatie Baștovoi, Puterea duhovnicească a deznădejdii, Editura Reîntregirea, Alba-Iulia, 2014, pp. 33-34, sursa: Doxologia.ro)