Cum l-a transformat DNA-ul în „spion” și „terorist” pe fostul senator Teodor Haucă

Fostul senator Teodor Haucă a fost implicat într-un dosar penal instrumentat de către procurorii structurii centrale a Direcției Naționale Anticorupție, dosar finalizat cu achitarea omului de afaceri din Rădăuți. Dacă faptele pentru care a fost cercetat și achitat Teodor Haucă sunt cele asimilare faptelor de corupției, respectiv cumpărare și trafic de influență, anchetatorii au solicitat autorizația de urmărire, supraveghere și înregistrare a fostului senator pentru cu totul altceva.
Practic, în lunile în care instanța a autorizat misiunea de urmărire, Teodor Haucă, bașca și soția acestuia și șoferul firmei, ale căror telefoane au fost de asemenea interceptate, au fost „spioni și teroriști”, pe scurt adevărate pericole la adresa României.
Potrivit solicitării celor de la DNA, interceptarea și supravegherea s-au făcut în baza articolului 3, literele l și f din Legea 51/1991 republicată, care stipulează fapte ce „constituie amenințări la adresa securității naționale a României”.
Articolul 3, litera f stipulează următoarele: „subminarea, sabotajul sau orice alte acțiuni care au ca scop înlăturarea prin forță a instituțiilor democratice ale statului ori care aduc atingere gravă drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor români sau pot aduce atingere capacității de apărare ori altor asemenea interese ale țării, precum și actele de distrugere, degradare ori aducere în stare de neîntrebuințare a structurilor necesare bunei desfășurări a vieții social-economice sau apărării naționale”, în timp ce la litera l se menționează următoarele aspecte: „inițierea sau constituirea de organizații sau grupări ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a acestora, în scopul desfășurării vreuneia din activitățile enumerate la lit. a)-k), precum și desfășurarea în secret de asemenea activități de către organizații sau grupări constituite potrivit legii”.
Practic, supravegherea și înregistrarea omului de afaceri Teodor Haucă au devenit o chestiune de viață și de moarte, de care ținea supraviețuirea statului român.
Cinci sticle de coniac, „bombele” cu care România urma să fie dinamitată
În contrast, la finalizarea cercetărilor, Teodor Haucă a fost trimis în judecată pentru chestiuni care nu au nici o legătură cu actele de terorism, sabotaj sau subminare a economiei naționale.
„În data de 07 iunie 2013, inculpatul Haucă Teodor ar fi acceptat promisiunea unor foloase viitoare de la un om de afaceri (n.r. – chipurile martor denunțător) și a primit, tot în cursul lunii iunie 2013, de la martorul denunțător, în Chișinău, cinci sticle de coniac, în cuantum de 50 de euro, iar în cursul lunilor iunie-iulie, respectiv în data de 09 septembrie 2014, i-ar fi pretins aceleiași persoane, pentru inculpatul Anton Dan (n.r. – fost judecător la Curtea de Apel Iași), achitarea unui dejun și a unei nopți de cazare în Chișinău. Aceste foloase au fost primite, în contextul în care inculpatul Haucă Teodor și-ar fi exercitat influența asupra unor funcționari publici din cadrul Ministerului Transporturilor, determinându-i pe aceștia să emită un număr de trei licențe de transport, pentru societatea martorului denunțător”, se arăta în rechizitoriul de trimitere în judecată a omului de afaceri sucevean.
Cu ocazia cercetării judecătorești nici aceste fapte mărunte nu au putut fi dovedite, astfel încât soluția de achitare a venit firesc.
În concluzie, nu a existat nici o legătură între motivele pentru care DNA a solicitat interceptarea și înregistrarea prin orice mijloace a lui Teodor Haucă și cele pentru care s-a dispus trimiterea în judecată. Întrebarea care se pune este aceea dacă în acest caz ne aflăm în fața unui abuz din partea celor din structura centrală a DNA, iar răspunsul nu poate fi decât evident „Da”.