Să respecți legea în România nu înseamnă întotdeauna să fii tratat corect, așa cum cere litera legii. Asta simt pe pielea lor doi tineri din comuna Pătrăuți, frați, care au de câțiva ani de zile pasiunea de a ieși prin județ la căutări cu detectoare de metale. Principalul lor scop este de a găsi tot ce amintește de luptele care s-au dat pe teritoriul județului în cele două războaie mondiale, însă, întâmplător, au dat și peste bunuri arheologice, care sunt din categoria celor de patrimoniu. Respectând strict legea, cei doi au predat bunurile în termen de 72 de ore de la descoperire, pentru ca acestea să fie evaluate și să se stabilească dacă sunt sau nu bunuri de patrimoniu. Pentru bunurile de patrimoniu, care rămân ale Statului Român, prin instituțiile muzeale, descoperitorii au dreptul la o bonificație de 30% din valoarea bunului, care se acordă în termen de maximum 18 luni de la descoperire, termenii fiind stabiliți clar de lege. Din păcate, cei doi nu au primit nici măcar o informare cu privire la unde sunt descoperirile lor, deși de la primul proces-verbal de predare a unui bun au trecut mai bine de doi ani.
Descoperiri ale fraților Hatnean: de la monede moldovenești la brățări dacice
Printre bunurile descoperite și predate de frații Hatnean se numără: o spadă pentru două mâini, posibil model viking (descoperire din aprilie 2014), 52 de monede moldovenești (descoperite la Pătrăuți, în octombrie 2014, care datează din perioada domniei lui Ștefăniță Vodă, început de secol XVI), două monede de jumătate de gros, probabil din timpul domniei lui Ștefan cel Mare (descoperiri din octombrie și noiembrie 2014, făcute la Botoșenița Mare – Calafindești), monede romane, monede turcești, un topor antic din bronz cu o vechime estimată de 3.500 de ani (descoperire din februarie 2016, la Pătrăuți).
Cea mai recentă descoperire a fraților Hatnean, de la începutul acestei luni, este una foarte importantă: două brățări și două coliere din argint, plus o a cincea piesă fragmentată, de la începutul mileniului I, descoperite în zona Cacica.
I-au văzut la ochi pe cei de la muzeu doar când au predat bunurile
Toate bunurile amintite mai sus, alături de altele, au fost predate, direct sau prin intermediul Poliției ori Primăriei Pătrăuți, Direcției pentru Cultură Suceava. De aici, acestea au ajuns în custodia Muzeului Bucovinei. S-au făcut procese-verbale de primire, bunurile au fost preluate de specialiștii muzeului, iar ulterior frații Hatnean nu au mai primit nici o informare referitoare la soarta acestora.
„Am avut foarte multă răbdare, nu am vrut să insistăm considerând că cei de la muzeu erau în proces de mutare pentru lucrări de renovare, însă, din păcate, nu mai știm absolut nimic despre bunurile noastre. Am cerut o clasificare a lor, să se stabilească dacă sunt bunuri de patrimoniu și să ajungă într-un muzeu, expuse, unde le este locul. Partea financiară ne interesează mai puțin”, ne-au declarat cei doi frați.
Ce spune legea privind protejarea patrimoniului cultural național
Legea 182/2000, privind protejarea patrimoniului cultural național, confirmă, la articolul 49, că cei doi frați Hatnean au fost ignorați până acum, în ciuda legii.
Autorii descoperirilor de acest gen trebuie să fie informați, în termen de maximum 18 luni, cu privire la bunuri, dacă sunt sau nu de patrimoniu. Dacă sunt de patrimoniu trebuie acordată bonificația de 30% (se poate acorda și o bonificație suplimentară, de până la 15%, pentru descoperirile excepționale). Dacă nu, bunurile sunt declasificate și revin celor care le-au descoperit.
Valoarea bunurilor se stabilește de experți acreditați, iar bonificațiile se plătesc de ordonatorul principal de credite sau din bugetele locale, în funcție de subordonarea instituțiilor culturale în administrarea cărora vor fi transmise bunurile descoperite.
Legea mai prevede că în cazul în care autorii descoperirii nu sunt recompensați în termen de 18 luni, aceștia pot deschide un proces printr-o acțiune scutită de taxa judiciară de timbru.
Șefii de la Muzeul Bucovinei și Direcția pentru Cultură aruncă pisica de la unul la altul
Cum se întâmplă adesea în România, legea e clară, dar interpretabilă. Expertizarea bunurilor este pasată de la o instituție la alta.
Constantin Emil Ursu, directorul general al Muzeului Bucovinei, care are bunurile în custodie, a declarat: “Direcția pentru Cultură a preluat bunurile, ea trebuie să se ocupe de expertize și stabilirea valorii lor. Noi doar le ținem în custodie.”
De cealaltă parte, Direcția pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național Suceava nu are experți acreditați în evaluarea bunurilor de patrimoniu.
Aurel Buzincu, directorulDirecției pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național Suceava, a declarat: “Cărțile nu se joacă la noi. Nu avem experți, specialiștii se găsesc în muzee. Adevărul este că legislația are zone tulburi, obiectele care au valoare trebuie să ajungă într-un muzeu, însă acesta trebuie să le vrea și să-și permită să plătească bonificațiile legale”.
Dacă ar fi să ne întoarcem la lege, aceasta precizează că evaluarea se face de experți acreditați ai serviciului public deconcentrat al Ministerului Culturii și Cultelor sau, după caz, de alți experți acreditați. Bonificațiile se plătesc de instituția muzeală care preia bunul, fără însă a se preciza obligația unei anume instituții muzeale de a prelua un bun de patrimoniu. Pe de altă parte, un bun de patrimoniu, odată încadrat la această categorie, nu poate fi restituit celui care a făcut descoperirea.
O singură bonificație a fost dată până acum în județ
În județul Suceava singura bonificație dată vreodată pentru o descoperire întâmplătoare a ajuns la un bărbat din Cacica, Paul Croitoriu, care, în vara anului 2014, a descoperit, la Cacica, 309 monede geto-dacice, plus 40 de fragmente monetare din argint cu vechimea de 2.300 de ani, cel mai valoros tezaur de gen descoperit în România.
Paul Croitoriu a primit 30.000 de lei de la Consiliul Județean Suceava, prin Muzeul Bucovinei, sumă calculată ca echivalent a 30% din valoarea totală a monedelor pe care le-a descoperit, plus încă 10.000 de lei, recompensă din partea Guvernului României.
Banii s-au dat atunci imediat, pe fondul promovării intense a descoperirii în toată mass-media. În rest, tot ceea ce au mai predat sucevenii, în urma unor descoperiri întâmplătoare, nu a fost încă evaluat și nu s-a acordat vreo bonificație.
Semne de întrebare: Foarte puțini dintre cei care au detectoare de metale au predat vreodată un bun arheologic
Această stare de fapt, cauzată probabil de lipsa de buget a muzeelor pentru noi bunuri de patrimoniu, descoperite de posesorii de detectoare de metale, nu face decât să încurajeze traficul cu bunuri de patrimoniu și braconajul arheologic.
Un alt aspect care ar trebui să dea de gândit este că din cei 85 de suceveni autorizați de poliție, la finele anului trecut, pentru deținere de detectoare de metale, foarte puțini au predat vreodată vreun bun susceptibil de a fi de patrimoniu la Direcția de Cultură Suceava. Întrebarea firească a fraților Hatnean și nu numai a lor este dacă ceilalți posesori de detectoare de metale autorizați (și posibil și alții care nu au nici o autorizație), de ordinul zecilor, nu au găsit vreodată vreun bun de patrimoniu. Foarte probabil mulți au ales să nu le predea și să încerce să le comercializeze la un preț mult mai mare decât cel oferit de stat, ceea ce înseamnă infracțiune.
Din păcate, exemplul fraților Hatnean arată că cei care aleg să respecte strict legea nu sunt apreciați prea mult, din contră, sunt pur și simplu sfidați.
Pasiunea fraților Hatnean: „Încercăm să reconstituim modul de viață al soldatului în tranșee”
Frații Cristi și Marius Hatnean, în vârstă de 26, respectiv 22 de ani, sunt pasionați de aproximativ patru ani de zile de ieșirile în teren cu detectoare de metale. Spun că acest hobby i-au motivat în primă fază să facă mișcare în natură. Cum studiaseră istoria celor două războaie mondiale, au devenit în scurt timp atrași de cercetarea zonelor în care s-au dat lupte. Așa au găsit de-a lungul timpului tot felul căști de soldați ruși, germani sau români, decorații, baionete, gamele, tuburi și conserve de la rații cu mâncare etc.
„Încercăm să descoperim și să reconstituim modul de viață al soldatului în tranșee”, ne-au spus frații Hatnean.
Aceștia au mai ținut să precizeze că descoperirile lor de bunuri de patrimoniu au fost pur întâmplătoare.
