Cum desființează judecătorii o propunere de arestare făcută de șefa DNA Suceava

Subiectul: Cristian Macsim. Șeful Serviciului de Informații și Protecție Internă Suceava
22 decembrie 2014: săltat de acasă, cu caguliști ai Jandarmeriei și cu presa de față
22-23 decembrie 2014: reținut pentru 24 de ore și închis în arestul poliției județene
Informația este preluată de mai toată mass-media, iar imaginile prezentându-l pe comisarul-șef Macsim înconjurat de mascați ai Jandarmeriei apar peste tot prin ziare și la televiziuni.
Acuzațiile: extrem de grave. ”Identificate și probate”, potrivit comunicat DNA, 23 decembrie 2014: „Detalii reținere șef SIPI Suceava”.
În presă apar date furnizate de procurorii anticorupție, potrivit cărora Cristian Macsim a ignorat informațiile unui subordonat de-al său despre ilegalitățile unui procuror (Dumitru Dîmbu) și despre implicarea unor polițiști de la Secția Gălănești în acte de contrabandă. Mai mult, Macsim rămâne impasibil, susțin anchetatorii de la DNA, și când află că relația acelui subordonat SIPI (ofițerul „Florin”) cu doi dintre informatorii săi a fost deconspirată. Ulterior, contrabandiștii în uniformă de polițist, după scenariul DNA, au fabricat probe false și au obținut arestarea celor doi informatori.
23 decembrie 2014: Tribunalul Suceava respinge propunerea de arestare preventivă făcută de DNA împotriva comisarului-șef Cristian Macsim.
Șeful SIPI este eliberat din arest, fiind lăsat să se întoarcă acasă, la soția și fiica aflate încă în stare de șoc după descinderea cu caguliști plini de zel care au năvălit parcă în casa vreunui interlop deosebit de violent.
DNA face contestație după ce patul din celulă a rămas gol.
30 decembrie 2014: La Curtea de Apel se judecată contestația. Verdictul: „Respinge, ca nefondată, contestația formulată de DNA – Serviciul Teritorial Suceava…”
Dezvăluiri
În ultimele două săptămâni v-am dezvăluit în edițiile Monitorului contradicțiile flagrante ale acestui dosar, plecând de la faptul că într-unul dintre cele două dosare în care s-ar fi fabricat probe împotriva celor doi informatori ai ofițerului SIPI (cel care a depus mărturii la DNA împotriva comisarului-șef Macsim), procurorul de caz, de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Rădăuți, susține contrariul: Cei doi informatori, puși sub acuzare într-un dosar cu zeci de furturi, îl mințeau pe ofițerul SIPI („Florin” – cum a reieșit pe interceptări), pentru a se răzbuna pe polițiștii care îi anchetau. Acel „Florin” a intrat în capcana informatorilor, oferindu-se chiar să îi ajute să se răzbune pe polițiști.
Toată această situația a fost sesizată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Rădăuți unității de parchet superioare (Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava), însă se pare că acel document nu a mai ajuns la DNA Suceava. Aceasta ar fi singura explicație pentru care, câteva mai luni mai târziu, nu informatorii și racolatorul lor, angajatul SIPI, sunt luați cu mascații și aduși la audieri, ci trei polițiști de la Secția Gălănești, dar și șeful SIPI, comisarul-șef Cristian Macsim.
V-am arătat de asemenea că în documentele înaintate instanțelor (cel puțin în această fază) nu există probe (situație constatată de judecători, nu de ziariști!), și se bazează doar pe declarațiile unor martori (printre care acel ofițer „Florin”), dar și pe denunțurile informatorilor angajatului SIPI și ale altor persoane din anturajul acestora.
Mașina de poliție în care „se încărcau țigări de contrabandă” are sistem GPS
Într-unul dintre denunțuri, reamintim pe scurt, Ion Gheorghe Ciotău (individ trimis în judecată în ambele dosare „fabricate”), susținea că i-a prins pe polițiști în timp ce făceau contrabandă în lanul său de porumb, el păzind porumbul într-o noapte de octombrie, acum doi ani. Polițiștii încărcau țigările de contrabandă dintr-un jeep abandonat în mașina lor. Atât. A făcut vreunul dintre anchetatori măcar minime verificări?
Spre exemplu, unul dintre acei polițiști era în concediu în acea perioadă. Apoi, mașinile de poliție au montate sisteme GPS și li se poate stabili locația exactă. Cel puțin așa ni s-a spus. Am întrebat la IPJ Suceava și în jumătate de oră am primit și răspunsul de la purtătorul de cuvânt, subcomisarul Ionuț Epureanu: „Tehnica de comunicare din dotarea autospecialelor de poliție permite atât realizarea relațiilor de comunicare, cât și monitorizarea privind locația și traseul de deplasare. Tehnica la care facem referire este utilizată în prezent și se afla în dotarea și exploatarea autospecialelor de poliție și a polițiștilor și în anul 2013, având aceleași caracteristici”.
Un arest întreg s-ar umple cu „complicii” polițiștilor de la Gălănești
Un alt denunț, pentru care șeful Secției de poliție Gălănești, comisarul Marius Ciotău, a fost reținut pentru 24 de ore, împărțind celula cu un suspect de omor, a fost al unui suspect (trimis în judecată ulterior pentru furt), care susținea că ofițerul l-a bătut. Declara asta în fața anchetatorilor în decembrie 2014, susținând că agresiunea s-ar fi petrecut pe 28 octombrie 2013, în timp ce era audiat.
Trecând peste faptul că acel denunțător a fost audiat, potrivit actelor din dosarul în care a fost trimis în judecată, în 2013, pe 5, respectiv 12 noiembrie (când a fost și reținut pentru 24 de ore), anchetatorii l-au crezut pe cuvânt când le povestea cum a fost bătut măr și nu se putea nici măcar deplasa.
A verificat vreunul dintre anchetatori fișa medicală de la arest (care se face obligatoriu fiecărei persoane care este încarcerată)? Din informațiile noastre, în acea fișă a denunțătorului leziunile de care vorbea în documentele DNA-ului dispăruseră.
Asta nu înseamnă că nu e adevărat. Așa o fi. Și în cazul ăsta și cei de la Arest sunt suspecți, și procurorii sub comanda cărora au fost instrumentate cele două dosare penale care conțin „probele fabricate”, și prim-procurorii care le-au contrasemnat și le-au verificat legalitatea, și judecătorii care i-au arestat pe informatorii ofițerului SIPI, le-au prelungit mandatele de arestare ori le-au respins contestațiile, și, neapărat, judecătorii care au constatat legalitatea administrării probelor și a actelor de urmărire penală. Altfel, cum s-ar explica că nici unul dintre aceștia nu și-au dat seama de „ingineriile” celor trei polițiști acuzați că au fabricat probe?
În sala de judecată, la propunere de arestarea preventivă a comisarului-șef Macsim
Judecătorul subliniază „lipsa de consistență a mijloacelor de probă administrate”
Tot acest dosar a fost instrumentat de procurorul-șef al DNA Suceava, Mihaela Mihai, cea care a cerut arestarea comisarului-șef Cristian Macsim.
Acuzațiile ei, patru la număr, au fost desființate de judecători. Atât la Tribunal, cât și la Curtea de Apel.
Prima: „A omis să sesizeze de îndată procurorul competent și nu a dispus nici o măsură pentru a-l proteja pe subordonatul său” (ofițerul „Florin”), după ce polițiștii de la Gălănești au aflat, în urma interceptărilor făcute în dosarul de furt, că doi dintre suspecții lor erau informatorii angajatului SIPI și îi turnau acestuia informații despre contrabandiștii în uniformă.
Referitor la această acuzație, șeful SIPI a declarat că el a acționat potrivit atribuțiilor de serviciu și a sesizat Direcția de Informații și Protecție Internă – diviziune autoprotecție.
Reprezentanții DNA susțin că cei de la DIPI – Biroul central nu au confirmat „până în momentul de față (n.r. – 23 decembrie 2014) că a ajuns un asemenea raport la ei, cel puțin până acum, iar inculpatul nu a dovedit cele menționate”.
Judecătorii: „Inculpatul beneficiază de prezumția de nevinovăție, nefiind obligat să își dovedească nevinovăția”. Apoi, arată cum, dintr-o notă de redare a discuțiilor interceptate în biroul comisarului-șef Cristian Macsim, „rezultă indicii că inculpatul nu a rămas în pasivitate, ci a înștiințat un superior”.
Iar concluzia e dureroasă pentru procurorul-șef al DNA: „Ceea ce judecătorul de drepturi și libertăți vrea să sublinieze este lipsa de consistență a mijloacelor de probă administrate până în prezent raportat la prima acuzație adusă inculpatului, care nu consolidează cel puțin suspiciunea rezonabilă că o infracțiune a fost comisă și că inculpatul are o legătură suficientă cu săvârșirea ei”.
DGA a verificat informațiile cu polițiștii contrabandiști. Nu s-au confirmat
A doua acuzație: Comisarul-șef Cristian Macsim „a respins opt rapoarte de activitate întocmite în cadrul unui studiu de caz de către un subordonat, care conțineau informații documentate, verificabile și complete, din care rezultau indicii despre comiterea unor infracțiuni de contrabandă cu țigări de către polițiști din cadrul Secției 4 de poliție Gălănești. (…) a respins oficial un alt raport informativ, întocmit de același subordonat, referitor la implicarea procurorului Dîmbu Dumitru în favorizarea unui agent de poliție care comisese un accident de circulație”.
Judecătorul de drepturi și libertăți a analizat acuzația și probatoriul anchetatorilor de la DNA și a concluzionat (scriind cu litere îngroșate în încheierea dată): „Și în acest caz mijloacele de probă administrate detaliat în cele ce preced nu susțin presupunerea rezonabilă că inculpatul în maniera în care a acționat s-ar fi cantonat în sfera ilicitului penal”.
Culmea, cu o zi înainte de a fi dus în fața judecătorilor, comisarul-șef Cristian Macsim le explica anchetatorilor DNA Suceava că toate acele date și informații obținute de ofițerul „Florin” au fost implementate în sistemul specific și au primit aprobările din partea șefului de birou, dar și din partea lui.
În privința informațiilor cu agenții de poliție implicați în activități de contrabandă, a arătat comisarul-șef Cristian Macsim, „s-au făcut două informări către DGA – Serviciul Județean Anticorupție Suceava și am primit răspuns negativ de la DGA că nu se confirmă”.
I-a cerut ofițerului să-și documenteze informațiile primite
Despre informația dată de ofițerul „Florin” privind implicarea procurorului Dumitru Dîmbu în măsluirea unui accident rutier (caz detaliat în edițiile trecute ale Monitorului), șeful SIPI declara: „Mi-a spus o informație referitoare la o sumă de bani pe care procurorul Dîmbu ar fi primit-o de la un agent. Îmi aduc aminte că suma pe care o vehicula că ar fi fost obiectul mitei ar fi fost în valoare de 15.000 de euro, o sumă care mi s-a părut mare la vremea respectivă”. Cristian Macsim mai arată că i-a explicat subordonatului său că, potrivit prevederilor interne, trebuie să-și verifice informația, mai ales după ce alte informații ale aceluiași ofițer nu s-au confirmat.
Afirmațiile lui Macsim sunt întărite și de declarația dată de adjunctul șefului SIPI Suceava, care, când a venit vorba despre informația cu dosarul măsluit de Dîmbu, arată că „am considerat că datele nu sunt complete. Șeful Macsim Cristian mi-a spus că nu se impune aprobarea raportului și să-i trasez sarcini ofițerului pentru a clarifica aspectele din raport”.
Ofițerul „Florin” a revenit cu o altă informație: un informator de-al său l-a auzit într-un bar pe polițistul care ar fi dat șpaga de 15.000 de euro spunând că a fost sunat de procurorul Dîmbu din penitenciar (procurorul este arestat preventiv într-un alt dosar), acesta din urmă spunându-i să aibă grijă ce declară la DNA. Și această informație a fost implementată în sistem, o recunoaște tot un martor din structurile de conducere ale SIPI Suceava.
DNA: Transporturi cu sute de baxuri de țigări, ignorate de șeful SIPI
A treia acuzație. DNA: „La începutul lunii noiembrie 2014, inculpatul Macsim Cristian nu a exploatat corespunzător informațiile transmise, în două rânduri, de același ofițer de poliție, referitoare la introducerea în țară a unor mari cantități de țigări. De fiecare dată, șeful SIPI Suceava a rămas pasiv, în sensul că nu a luat nici o măsură operativă pentru organizarea vreunui flagrant în zonă și nici nu a anunțat de îndată procurorul competent”.
Informația, trecută pe o foaie A4, indica un prim transport în noaptea de 1/2 noiembrie 2014 (aproximativ 400 de baxuri) și un al doilea transport ilegal de țigări de contrabandă în noaptea de 7/8 noiembrie 2014. Sursa: cel mai probabil cei doi informatori arestați preventiv în dosarul Parchetului de pe lângă Judecătoria Rădăuți.
Cei de la DNA îl acuzau pe Macsim că în loc să anunțe parchetele competente, a anunțat telefonic conducerea Poliției de Frontieră și au încercat să-l convingă pe judecător că a fost un abuz ceea ce a făcut șeful SIPI Suceava, pentru-i proteja pe contrabandiști.
Judecătorii au considerat nefondată și această din urmă acuzație, considerând că informația putea fi transmisă și Poliției de Frontieră, așa cum s-a procedat în multe alte situații, în urma cărora au fost prinse în flagrant grupări de contrabandiști și confiscate cantități importante de țigări de contrabandă. Și exemplifică prin declarația dată de un alt martor în dosar, tot din cadrul SIPI Suceava: „Eu cât am lucrat pe zona de frontieră, am cules informații despre contrabandiști pe care i le-am prezentat lui Macsim Cristian, atât verbal, cât și în sistemul intern, și care s-au soldat cu rezultate bune, majoritatea fiind valorificate cu momente operative la nivelul parchetelor locale care au în competență contrabandă, la aceste acțiuni dându-se și concursul Serviciului Teritorial al Poliției de Frontieră Suceava și Sectorului Poliției de Frontieră Rădăuți, informațiile fiind transmise de Macsim Cristian acestora pentru a ne acorda sprijin în prinderea contrabandiștilor și confiscarea țigărilor.”
Ofițerul „Florin” nu a putut documenta corespunzător informația
A patra acuzație pentru care Macsim a fost încătușat pentru 24 de ore, din ordinul șefei DNA Suceava, procurorul Mihaela Mihai, se referea la o altă lucrare, a aceluiași ofițer „Florin”, lucrare respinsă de șeful SIPI Suceava. Era vorba despre fabricarea unor probe într-un dosar penal de către unul dintre polițiștii vizați de la Secția Gălănești.
Nici în această privință anchetatorii nu i-au convins pe judecători: „Materialul probator pus la dispoziție spre analiză (n.r. – declarațiile a doi martori, din care unul ofițerul „Florin”) nu îl indică la nivel de presupunere rezonabilă pe inculpat ca și autor al faptei în discuție”. Judecătorul care a respins propunerea de arestare preventivă arată că informația a fost implementată în sistem, însă, așa cum declara și inculpatul (Cristian Macsim), termenul legal în care trebuiau efectuate verificări a fost depășit, iar dosarul de verificare preliminată a fost ulterior închis, întrucât ofițerul „Florin” nu a putut documenta corespunzător informația.
Judecătorii de la Curtea de Apel
La contestația făcută de DNA și judecată în ultima zi a lui 2014, judecătorii Curții de Apel au susținut că își însușesc în totalitate argumentele reținutede judecătorul de drepturi și libertăți de la prima instanță, concluzionând că „nu sunt date cerințele pentru luarea măsurii arestării preventive”.
„La acest moment procesual – se arată în încheierea de la Curtea de Apel Suceava – probele enumerate de acuzare în susținerea propunerii de arestare nu trebuie să echivaleze cu cele necesare pentru condamnare, însă este necesar să creeze suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârșit faptele pentru care este acuzat, condiție neîndeplinită. Potrivit jurisprudenței CEDO libertatea persoanei este regula, excepția de la această regulă constituind-o privarea de libertate (cauza Wemhoff c. Germaniei), care reprezintă o gravă derogare de la principiile libertății individuale și de la prezumția de nevinovăție”.