Cum au fost mutate în secret moaștele Apostolilor Petru și Pavel

În anul 1919 apărea la Paris lucrarea lui Paul Allard „Histoire des Persecutions du I-er au IV-e sičcle”, în care, printre altele, este relatat extraordinarul episod al mutării în secret a moaștelor Sfinților Petru și Pavel, de către episcopul Sixtus al II-lea al Romei. Istoria relatată în cartea lui Paul Allard demonstrează cât de vechi este cultul celor doi Apostoli pe care creștinătatea îi prăznuiește în fiecare an la 29 iunie.
La 29 iunie 258 d.Hr., sute de pelerini veniți la Roma din toate colțurile imperiului se aflau pe Via Aurelia și pe Via Ostia, în locurile unde fuseseră înhumați cei doi Apstoli, Petru și Pavel, în pofida restricțiilor dure impuse de edictul lui Valerian emis cu an în urmă. Acest document interzicea întrunirile creștinilor și accesul în cimitire, sub amenințarea pedepsei cu moartea. Episcopul Sixtus al II-lea al Romei (257-258 d.Hr.) tocmai terminase oficierea slujbei când, informate de iscoade, autoritățile s-au năpustit în mulțime operând numeroase arestări printre creștinii prezenți. Episcopul însă a reușit să scape. Drept urmare, la cererea prefectului Cornelius Saecularis, împăratul Valerian emite un al doilea edict, prin care pedepsele sunt și mai severe pentru creștini: episcopii și întreg clerul care încălcau dispoziția urmau să fie executați în afara cetății, nobilii și cavalerii romani creștinați își pierdeau averile și erau decapitați, matroanele, declasate și trimise în exil, servitorii casei imperiale care mărturiseau creștinismul, legați de pământurile fiscului etc., iar capii Bisericii, forțați să aducă sacrificii zeilor.
Moaștele, ascunse în burdufuri de piele cusute cu ață de cânepă
În această stare de tensiune, Sixtus al II-lea ia o hotărâre curajoasă și istorică: punerea la adăpost a moaștelor celor doi Apostoli ai Mântuitorului Hristos.
Cripta Sfântului Petru se afla în catacomba de pe Via Aurelia, lângă Circus Flaminus, alături de cripta Lucinei, proprietara domeniului, care și-a pus la dispoziția creștinilor mormântul. Tot aici se mai aflau și alte morminte de martiri convertiți la creștinism de către cei doi Apostoli.
După ce militarii care păzeau intrările în catacombe au fost mituiți, relicvele sacre au fost deshumate în mare taină. La fel s-a procedat și cu moaștele Apostolului Pavel, înhumate în cimitirul de pe Via Ostia. La ambele deshumări a fost prezent curajosul episcop Sixtus al II-lea.
Moaștele au fost așezate cu grijă în burdufuri de piele, cusute cu sfoară de cânepă. Ele urmau să ajungă într-un cimitir din afara cetății, neecleziastic și nesupus riscului de a fi confiscate, mergând pe Via Appia, unde rămâneau ferite de ochii autorităților și de zelul indiscret al credincioșilor.
Burdufurile cu sfintele moaște au fost preluate de două atelaje care trebuiau să traverseze orașul spre Via Appia. Toată misiunea s-a desfășurat noaptea. Căruțele s-au așezat la rând pentru a intra în oraș după apusul soarelui, cum era ordinul.
Misterioșii „negustori guralivi”
Căruța cu moaștele Sfântului Pavel transporta, chipurile, sare din port și era condusă de arhidiaconul Laurențiu, preotul Sever și subdiaconul Claudiu, travestiți în negustori. Celălalt car, cu moaștele Sfântului Petru, era încărcat cu covoare, stofe de preț, mătăsuri orientale și trebuia să ajungă la un circ din Capua. Acesta era însoțit de însuși episcopul Sixtus al II-lea și de preotul Lucius, travestiți în niște negustori guralivi și certăreți. Cele două care urmau a se întâlni lângă Colosseum, în dreptul coloanei de marmură ridicată de Augustus în anul 20 î.Hr., pe care erau gravate în aur distanțele dintre Roma și principalele cetăți ale imperiului și, de aici, pe Via Latina, să meargă împreună, pe lângă Termele lui Carracala, până la bifurcația cu Via Appia și să iasă din oraș prin poarta Capena, spre Capua.
În cele din urmă, sfintele relicve au ajuns cu bine în sud-estul Romei, fiind depuse cu grijă în cripta Platonia, unde au rămas multă vreme.
Dacă în viață cei doi mari Apostoli ai creștinismului nu s-au întâlnit de prea multe ori (o dată la întoarcerea lui Pavel de la Damasc, când au stat împreună cincisprezece zile, a doua oară la Ierusalim, după întoarcerea lui Pavel din prima călătorie misionară) sau au fost certați din cauza propovăduirii Adevărului și neamurilor de către Pavel, iată cum, într-o noapte, cei doi au străbătut împreună Roma, după 190 de ani, de data aceasta ca relicve sacre ale creștinilor pe care ei îi convertiseră.
La scurt timp după această aventură, episcopul Sixtus al II-lea avea să fie ucis de persecutori, la 6 august, împreună cu doi diaconi, chiar în amvonul din care predicau în cimitirul Pretextatus, luând și ei cununa de martiri ai lui Hristos, fiind îngropați în același cimitir.
Cele mai vechi icoane ale Sfinților Apostoli Petru și Pavel
Anul trecut, arheologii Vaticanului, folosind tehnologia cu laser, au descoperit pe zidurile unei catacombe din Roma ceea ce ei cred că este cea mai veche imagine (icoană) existentă a Sfinților Apostoli Petru și Pavel, care datează din secolul al IV-lea.
Ziarul Vaticanului, „Osservatore Romano”, a prezentat la vremea respectivă noua descoperire și a publicat fotografii cu imaginea unei fresce ce reprezintă chipul unui bărbat cu barbă, prezentat pe un fond roșu, înconjurat de o aură de un galben strălucitor. Fruntea îi este înaltă.
Imaginile respective au fost descoperite la data de 19 iunie 2009, iar anunțul a fost făcut de experții Comisiei pontificale pentru arheologie sacră. Conform informațiilor din ziarul Vaticanului, cele două imagini au fost identificate în Catacomba Sfintei Tecla din Roma. Descoperirea, care a necesitat îndepărtarea cu ajutorul laserelor a mai multe straturi de argilă și calcar, a fost făcută înainte cu o zi de sărbătoarea religioasă ținută de catolicii Romei, care au organizat festivități speciale dedicate Sfinților Apostoli Petru și Pavel.
(Dumitru MANOLACHE, sursa: www.ziarullumina.ro)