Nici unul dintre cei șapte indivizi reținuți în urmă cu două zile, sub acuzația că au dus în Italia zeci de persoane pe care le-au obligat să cerșească, nu a stat mai mult de o noapte în arestul Inspectoratului de Poliție Județean Suceava.
Judecătorii Tribunalului Suceava au respins ieri cererea de arestare preventivă a celor șapte, hotărând că aceștia pot fi cercetați în stare de libertate.
Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) Suceava au făcut recurs, acesta urmând să se judece zilele viitoare la Curtea de Apel Suceava.
În cererea de arestare preventivă, procurorii DIICOT explică cum au ajuns zeci de țigani din județ să cerșească pe străzile din Napoli și Bari, cei mai mulți fiind obligați să stea cu mâna întinsă la colț de stradă.
Așteptați la instanță de zeci de romi
Zeci de romi au venit, ieri, încă de dimineață, în fața Palatului de Justiție din Suceava pentru a-i susține pe cei șapte indivizi reținuți cu o zi înainte, care urmau să fie aduși la arestare.
În jurul orei 10:00, dubele de la Arest i-au adus pe suspecți la Tribunal, aceștia fiind duși cu cătușe la mâini în fața judecătorilor.
Pentru că spiritele s-au încins, iar atmosfera era una tensionată, la fața locului au fost trimise echipaje suplimentare de poliție și jandarmi.
După câteva ore, magistrații Tribunalului aveau să le dea vestea cea bună romilor strânși ciorchine pe treptele de la intrarea în Palatul de Justiție, iar rudele lor, Alexandru David (35 de ani), Reghina David (58 de ani), Codruț David (29 de ani), Alexandru Chereji (63 de ani), Iosif Varga (57 de ani), Carol Antal (36 de ani) și Gheorghe David (40 de ani), toți din orașul Gura Humorului, au ieșit din sala de judecată fără cătușe pe mâini.
Potrivit avocatului Alexandru Grosu, apărătorul a trei dintre învinuiți, acuzațiile aduse de procurorii DIICOT privesc presupuse fapte comise în urmă cu circa opt ani.
„Decizia judecătorilor mi se pare una corectă, având în vedere că a trecut o foarte mare perioadă de timp de la data săvârșirii presupuselor fapte. Peste puțin timp se și prescrie răspunderea penală. Nu poți să vii după atâția ani și să invoci pericolul social. Nu există”, a explicat, ieri, avocatul Grosu.
Prima „producție” a „fabricii” de cerșetori, în 2000
Potrivit anchetatorilor, povestea „fabricii” de cerșetori a început în anul 2000, când mai multe familii de romi din orașul Gura Humorului s-a stabilit sub un pod din Napoli (Italia), locuind în colibe și corturi.
Pentru a se întreține, romii lucrau la negru ori cerșeau pe străzile din oraș. Văzând că se pot face bani buni de pe urma cerșetoriei, romii și-au chemat tot mai multe rude în Italia. Apoi, s-au gândit că pot aduce și alte persoane, care să stea cu mâna întinsă, iar banii să ajungă în buzunarele lor.
Au început atunci să promită locuri de muncă în Italia, iar victimele erau tot din rândul comunității romilor.
Le plăteau actele și drumul victimelor și le suceau mințile cu locuri de muncă în restaurante, terase, localuri etc..
Odată ajunși în Peninsulă, le confiscau pașapoartele și invocau fel de fel de datorii, iar victimele erau obligate să cerșească pentru ca traficanții să-și recupereze banii.
Mulți dintre cei traficați erau muzicanți și atunci erau trimiși în stradă să cânte la instrumente.
Obligat să cerșească cu acordeonul, pentru o pretinsă datorie de 600 de euro
Ilie C., de exemplu, este una dintre victimele traficanților. A fost racolat în octombrie 2002, susțin procurorii DIICOT, de către Gheorghe David, zis „Prințul”, sub pretextul găsirii unui loc de muncă în Italia, în agricultură sau în construcții.
Cunoscându-l drept muzicant, „Prințul” i-a spus să-și ia și acordeonul cu el.
În Italia, însă, s-a schimbat macazul. Gheorghe David, explică anchetatorii, i-a impus o datorie de 600 de euro, reprezentând contravaloarea drumului până în Peninsulă și taxele pentru eliberarea pașaportului.
Începând chiar de a doua zi, Ilie C. a fost trimis să cerșească și să cânte la acordeon pe străzile din Napoli, fiind însoțit în permanență de unul dintre traficanți, care îi indica unde să stea. Când a refuzat, a fost bătut și amenințat cu moartea.
Ilie C., povestesc anchetatorii, a cerșit în Napoli timp de o lună și jumătate, iar toate câștigurile sale au ajuns în buzunarele „Prințului”.
Fiecare cerșetor făcea între 30 și 120 de euro
Procurorii DIICOT susțin că victimele câștigau zilnic sume cuprinse între 30 și 120 de euro, bani pe care erau obligați să îi predea către traficanți până achitau așa-zisele datorii impuse de aceștia.
După ce plăteau datoria, erau siliți să rămână în continuare sub „protecția” traficanților, urmând să împartă în mod egal sumele obținute din cerșit. Totuși, puține victime s-au mai întors cu bani acasă, până la urmă câștigurile ajungând tot la traficanți.
Anchetatorii explică, de asemenea, că victimele care aduceau profituri mari nu erau lăsate să se întoarcă în țară, fiind ținute cu forța, sub amenințări și acte de violență.
A plecat în Italia cu promisiunea că va ajunge să cânte la restaurant
În cursul lunii martie 2003, Octavian P. a plecat spre Italia, cu promisiunea făcută de un alt învinuit, Codruț David, zis „Codru”, că o să-i găsească o slujbă de muzicant la un restaurant din Peninsulă.
Victima a ajuns să cânte în Italia, însă pe la colț de stradă, cu mâna întinsă. Câștiga aproximativ 50 de euro pe zi, însă banii ajungeau, susțin procurorii DIICOT, la „Codru”.
A fost obligat să cerșească timp de aproape patru luni.
Locuiau la castel și câștigau între 2.000 și 3.000 de euro zilnic
În Napoli, tabăra traficanților și implicit a victimelor se afla la marginea orașului,într-o zonă numită Casa Nuovo-Casoria,sub un pod, unde erau amplasate mai multe corturi și barăci.
Pentru că „fabrica” de cerșetori funcționa, o parte dintre traficanți și-au extins afacerea, explică anchetatorii, și în alte orașe din Italia, cum ar fi în Bari. Aici, traficanții și-au stabilit cartierul general într-un castel părăsit.
Procurorii din cadrul structurilor de combatere a crimei organizate susțin că fiecare dintre traficanți aflați în Italia avea spre exploatare un grup format din două, trei sau mai multe victime, denumite „producători”.
„Traficanții aveau profituri cuprinse între 2.000 și 3.000 de euro zilnic”, se arată în cererea de arestare preventivă.
O parte dintre membrii rețelei, condamnați la închisoare
Anchetatorii susțin că „fabrica” de cerșetori era condusă de mai multe grupări infracționale, iar liderii acestora erau Alexandru Varga, zis „Țurlea” –liderul filialei Partidei Romilor de la Gura Humorului, respectiv Gheorghe Varga, Gheorghe Drăgan, zis „Sir”, Pintea Varga, Alexandru Chereji, Augustin Varga, zis „Ciungu”, Rudy Varga.
Rețeaua a fost anihilată în 2004, în urma unei acțiuni de amploare a ofițerilor din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate și a procurorilor DIICOT.
La acea vreme, mai mulți indivizi au fost arestați și trimiși în judecată, mare parte dintre aceștia primind pedepse cu închisoare.
Printre cele mai aspre condamnări se numără cea a lui Gheorghe Drăgan, zis „Sir”, care a primit cinci ani și jumătate de închisoare. Acesta este dat în urmărire internațională pentru executarea mandatului.
