Cum a fost anchetat și târât aiurea în procese un fost șef al Poliției Suceava

În aprilie 2014, presa locală și națională anunța că adjunctul de la acea vreme al Inspectoratului de Poliție al Județului Suceava, comisarul-șef Ioan Crap, este vizat și pus sub acuzare într-un dosar penal instrumentat de structura locală a Direcției Naționale Anticorupție. După aproape cinci ani de anchete și procese, două instanțe de judecată au dat același verdict în privința ofițerului: nevinovat.
De altfel, comisarul-șef Ioan Crap a susținut de la bun început că nu a comis nici o infracțiune și că dosarul care i s-a însăilat pe genunchi a avut doar scopul de a-l elimina din sistem. Afirmațiile sale și-au găsit acoperirea recent, când Curtea de Apel Suceava a confirmat soluția Tribunalului Suceava, prin care fostul șef, dar și adjunct al IPJ Suceava a fost achitat.
Ioan Crap a fost judecat și achitat pentru infracțiunea de folosire sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată.
Ofițerul a fost acuzat că în perioada 2010-2014 ar fi încasat ilegal subvenții în valoare de 86.697 de lei pentru cele 38 de hectare de teren pe care le deține împreună cu soția sa în județul Botoșani. Fostul șef al Poliției Suceava a fost acuzat de procurorii DNA Suceava că nu deținea în proprietate terenurile respective și ca atare nu putea beneficia de subvențiile europene.
„Simpla cerere de acordare subvenții nu poate conduce automat la obținerea acestor subvenții”
În martie 2018, Tribunalul Suceava a dat prima soluție, de achitare, aceasta fiind menținută și în luna ianuarie a acestui an de către Curtea de Apel Suceava. Motivarea instanței de judecată este cât se poate de limpede.
„Analizând global actul de sesizare din prezenta cauză, instanța constată că ce i se impune inculpatului cu titlu de infracțiune nu poate fi reținut. Astfel, se constată că simpla cerere de acordare subvenții nu poate conduce automat la obținerea acestor subvenții. În cazul acestei cereri unice de plată pe suprafață, precum cele din prezenta cauză, consecința juridică a formulării sale este un potențial drept de a obține subvențiile dacă se depun documentele necesare și dacă după verificare de către funcționarii competenți îndeplinește condițiile legale. Nu poate fi analizată cererea unică de plată pe suprafață ca o declarație pe proprie răspundere în care, pe baza ei și independent de documentația depusă și controalele ulterioare efectuate pot fi obținute subvențiile din moment ce legiuitorul nu i-a atribuit astfel de efecte juridice”, se arată în motivarea instanței de judecată.
„Instanța nu regăsește nici o acțiune intenționată a inculpatului”
Practic, judecătorii a două instanțe de judecată au ajuns la aceeași concluzie, și anume că în declarațiile depuse de Ioan Crap pentru acordarea de subvenții au existat și erori, dar nici pe departe ceea ce au susținut procurorii DNA Suceava în rechizitoriu.
„Într-adevăr, inculpatul a depus o serie de înscrisuri inexacte în vederea obținerii de fonduri europene, dar intenția sa nu a fost una frauduloasă. Se reține că în cauză nu s-a denaturat actul în sine, respectiv inculpatul nu a prezentat o altă situație de fapt, ci la baza lor documentele pot fi analizate din perspectiva existenței unei încălcări a normelor legale care reglementează obținerea de fonduri europene. În acest sens, instanța nu regăsește nici o acțiune intenționată a inculpatului în momentele prezentării documentației la APIA pentru ca acesta să obțină fraudulos sumele de bani cu titlu de subvenții”, se mai menționează în motivarea judecătorilor suceveni.
„Nu s-a stabilit, și nici măcar acuzarea nu a indicat, care ar fi activitatea dolosivă, intenționată, conștientă, voluntară a inculpatului”
În același act de motivare al soluției de achitare se mai arată că actele greșite nu au fost depuse intenționat, iar Ioan Crap nu avea de unde să cunoască acele date.
„Pentru toate încălcările reținute, respectiv depunerea unor antecontracte de vânzare-cumpărare, depunerea unor contracte de arendă expirate pentru o anumită perioadă, ori folosirea vechiului amplasament urmare a contractului de schimb, din actele dosarului nu rezultă intenția sa deliberată în a comite infracțiunea reținută. Poate fi reținută o lipsă de diligență în a reînnoi contractele de arendă ori a demara mai repede acțiunea având ca obiect o hotărâre care să țină loc de contract de vânzare-cumpărare, dar de la lipsa sa de diligență până la a se reține comiterea acestei infracțiuni este o diferență majoră, având în vedere și aspectul, potrivit probelor administrate, că în fapt toate aceste terenuri au fost utilizate sub diferite forme de inculpat împreună cu familia sa. Așa cum s-a arătat, din probele administrate, nu s-a stabilit, și nici măcar acuzarea nu a indicat, care ar fi activitatea dolosivă, intenționată, conștientă, voluntară a inculpatului de a determina prin aceasta obținerea de fonduri europene”, mai spun judecătorii suceveni.
Ioan Crap: „Cei care fac adevărate «trăsnăi» din interpretarea legislației să învețe ceva din această motivare”
Comisarul-șef Ioan Crap a comentat decizia instanțelor de judecată, despre care crede că reflectă realitatea și denotă că dosarul a fost analizat cu atenție și responsabilitate.
„Chiar dacă aș putea fi acuzat de subiectivism, nu se poate să nu remarc faptul că această motivare a instanței de judecată, în raport cu rechizitoriul, este o lucrare științifică, din care cu toții avem de învățat, inclusiv cei care fac adevărate «trăsnăi» din interpretarea legislației specifice accesării fondurilor europene și nu numai”, a declarat Ioan Crap.
Fostul șef al IPJ Suceava și-a exprimat intenția de a cere daune morale pentru acești aproape cinci ani în care a fost în centrul opiniei publice, iar acuzațiile care i s-au adus au fost de fapt un „balon de săpun”.
Alte dosare importante în care DNA Suceava a dat chix
Chiar dacă soluția nu este definitivă, se anunță un nou eșec marca DNA Suceava. Această achitare vine după alte dosare în care un anumit procuror al acestei structuri a gafat lamentabil. Comisarul-șef Cristian Macsim, fostul șef al SIPI Suceava, care a și fost reținut pentru o perioadă de 24 de ore și a fost pus la dispoziție după începerea urmăririi penale, a aflat după doi ani de cercetări că s-a dispus clasarea în dosarul în care era inculpat. Tot clasare au primit și polițiștii subcomisar Marius Ciotău, agent-șef principal Ilie Pârghie și agent-șef principal Constantin Chichiriță, toți de la Secția de Poliție Rurală Gălănești. Soluția de clasare a fost dată de un procuror de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava, după ce dosarul a fost trimis de DNA Suceava către această structură. Trebuie menționat că dosarul care-i privea pe șeful SIPI Suceava și pe cei trei polițiști de la Gălănești a fost unul comun, dar ulterior o parte a fost disjuns.
Un alt dosar care s-a finalizat cu o clasare l-a vizat pe Florin Sinescu, la data demarării anchetei prefect al județului Suceava. Și în acest caz s-a lăsat cu o reținere pentru o perioadă de 24 de ore, pentru ca în final toate acuzațiile să cadă una câte una.
Iar lista se încheie cu colonelul Lucian Solcan, de la Serviciul de Protecție și Pază Suceava, anchetat și pus sub acuzare de aceeași structură a DNA Suceava, în condițiile în care o eventuală anchetă în ceea ce-l privește putea fi derulată doar de Secția Parchetelor Militare din cadrul structurii centrale a DNA. Și în acest caz soluția finală a fost de clasare a acuzațiilor.