Cum a aruncat valută falsă, pe piață, rețeaua de plasatori din Fălticeni

Cele trei persoane din municipiul Fălticeni reținute de polițiștii de la structurile de combatere a crimei organizate la începutul lui septembrie, sub acuzația că au plasat valută falsă în mai multe județe din Moldova, au fost trimise ieri în judecată, procurorul de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava care a instrumentat cazul reținând pe numele lor 13 fapte.
Toți cei trei sunt cercetați în stare de arest, recursurile lor împotriva măsurii arestării preventive fiind respinse de judecătorii de la Tribunalul Suceava.
Vergel Buchilă, în vârstă de 53 de ani, zis „Jair”, soția sa, Dorina Buchilă, în vârstă de 49 de ani, și Marius Dumitru Simion, în vârstă de 33 de ani, toți din municipiul Fălticeni, vor ajunge în boxa acuzaților pentru săvârșirea infracțiunilor de falsificare de monedă sau alte valori și înșelăciune.
Primul care a început să plaseze euro falși a fost Vergel Buchilă, procurorii reținând în sarcina sa trei fapte comise încă de anul trecut. Polițiștii Brigăzii de Combatere a Crimei Organizate (BCCO) Suceava au intrat pe fir încă de la prima faptă, monitorizându-l pe individ luni în șir pentru a-l proba și a încerca să afle mai multe despre proveniența banilor falși.
Oameni abordați pe stradă și „momiți” cu un schimb avantajos
Prima dată, oamenii legii s-au sesizat la începutul lunii iunie a anului trecut, când un bărbat din Berchișești a încercat să schimbe 200 de euro la o casă de schimb valutar, personalul specializat de la unitate depistând falsul și anunțând poliția.
Bărbatul în cauză, a stabilit procurorul de caz, nu avea habar că are bani falși. În noaptea precedentă prezentării la casa de schimb, el a fost abordat pe o stradă din Fălticeni de un individ care l-a rugat să-i schimbe în lei 200 de euro. Persoana în cauză, rezultă din anchetă, era Vergel Buchliă, zis „Jair”. Două zile mai târziu, „Jair” a mai plasat 200 de euro la o sală de jocuri din Fălticeni, achitând cu banii falși sumele jucate la un aparat electronic și primind și rest, în jur de 400 de lei, de la angajații unității.
Pe 28 decembrie anul trecut, același „Jair” a mai schimbat 200 de euro falși, abordând din nou o persoană în stradă. Propunându-i un curs avantajos, individul i-a dat unui bărbat o bancnotă de 200 de euro, primind în schimb suma de 720 de lei. Abia a doua zi victima a sesizat că bancnota este falsă, apelând la poliție.
1.600 de euro falși, plasați unui bărbat din Siret
Cea mai mare lovitură dată de Buchilă s-a petrecut pe 22 august a.c., victimă fiind un bărbat din Siret. Acesta a fost abordat în fața blocului în care stă de „Jair”, care i-a spus că are nevoie să schimbe urgent 1.700 de euro, și este dispus să ofere un curs avantajos. Bărbatul a acceptat, în schimbul banilor falși oferind suma de 6.600 de lei. Din cei 1.700 de euro, 1600, din cupiura de 200 de euro, erau falși.
„Jair”, Dorina Burchilă ori Marius Dumitru Simion, acționând separat sau împreună, au mai plasat bani falși la trei stații PECO, din Vatra Dornei, Cârlibaba și Drăgușeni, restul înșelăciunilor fiind comise în Botoșani, Bacău și Neamț, în total fiind vorba de 13 fapte. Au fost prinși în cele din urmă, pe 3 septembrie 2009, în timp ce încercau să plaseze 100 de euro falși la un magazin din comuna Brusturi, județul Neamț.
Un tip de fals nou, reperat și în Grecia și în Germania
Banii plasați de cei trei erau bine falsificați, din informațiile anchetatorilor rezultând că bancnotele reprezintă un nou tip de fals, despre care EUROPOL a comunicat detalii în iulie 2007, semnalând că acest tip de contrafacere a mai fost descoperit în Grecia și în Germania.
Ca mod de confecționare, în urma unui raport de constatare tehnico-științifică s-a stabilit că „bancnota contrafăcută a fost realizată prin tipărire plană și redarea filigranului stratificat și a firului de siguranță cu ajutorul unor cerneluri fluorescente”.
Deocamdată anchetatorii se feresc să vorbească mai multe despre modul de confecționare a banilor și complicii existenți, în acest sens fiind continuate cercetările.
Din câte se pare, bancnotele false provin din Bulgaria sau Grecia, pe o filieră internațională.
Valută falsă depistată periodic în județ
Aparent, se precizează în rechizitoriul de trimitere în judecată, cei trei inculpați se ocupau de intermedierea de tranzacții imobiliare, sub acest pretext ei plimbându-se prin județele din Moldova și plasând bancnotele false.
Audiați, cei trei nu au recunoscut faptele de care sunt acuzați, susținând că au colindat mai multe județe pentru a face afaceri în domeniul imobiliarelor și că nu au avut cunoștință că banii pe care i-au schimbat sunt falși. Ei nu au putut oferi, însă, nici un fel de detalii cu privire la proveniența bancnotele, concluzia procurorului fiind că declarațiile lor „sunt contrazise în mod vădit de împrejurările concrete în care au fost comise faptele, de frecvența cu care se efectua plasarea valutei false, ceea ce denotă faptul că inculpații aveau cunoștință de autenticitatea lor”.
Cazul celor trei ar trebuie să reprezinte încă un semnal de alarmă cu privire la modul cum acționează cei care plasează valută falsă.
Comisarul șef Andrei Nichitoi, șeful Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Suceava, a arătat că pe piața din județ continuă să fie depistată periodic valută falsă, condiții în care sucevenii trebuie să fie foarte precauți atunci când li se propun diferite schimburi aparent avantajoase.