Cultivatorii de sfeclă sunt nemulțumiți de întârzierile Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) la plata unor subvenții și intenționează să organizeze acțiuni de protest dacă banii nu vor fi acordați în perioada următoare.
„Cultivatorii au tot așteptat să primească acești bani, care sunt folosiți la reluarea ciclului de producție și la întreținerea culturilor, dar sistemul IT al APIA nu este pus la punct și ne tot amână. Oamenii au ajuns la limita răbdării, vor să vină în București, să facă demonstrații. Este strigător la cer să aștepte atâtea luni de zile pentru subvenție”, a declarat agenției MEDIAFAX Mihai Dumitriu, directorul excutiv al Federației Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din România.
Pentru cultivatorii de sfeclă este prevăzută o subvenție de 97 de euro la hectar, din fonduri UE și de la buget, de care beneficiază și agricultorii care lucrează alte culturi (grâu, porumb, floarea-soarelui, etc.)
În plus, cultivatorii de sfeclă mai primesc aproape 223 de euro pe hectar, din fonduri UE și de la buget, pe baza altor scheme de plată. Aceși bani ar trebui acordați odată cu subvenția unică la hectar, pe care APIA a început să o distribuie din aprilie.
Agricultorii nu au primit însă cei 223 de euro pe hectar deocamdată, pentru că aplicația software care gestionează plățile nu a fost funcțională.
„Circa 5.400 de fermieri nu au primit acești bani și sunt foarte nemulțumiți. Cei mai mari dintre fermieri, care au suprafețe de 300-400 de hectare și trebuie să primească sume mari de la APIA, s-au hotărât să dea în judecată Agenția dacă nu se fac aceste plăți până la 30 iulie, cerând plata de despăgubiri pentru întârzierea la plată. Mai mult, toți cultivatorii au discutat într-o întâlnire de săptămâna trecută să pornească și unele acțiuni de protest”, a afirmat președintele federației, Ioan Gherman.
Reprezentanții APIA spun că întârzierea la plata subvențiilor a fost cauzată de dezvoltatorul softului, care a întârziat livrarea unei aplicații funcționale.
„Referitor la plățile către fermierii care au solicitat plata națională complementară pentru sfecla de zahăr și schema de plată separată pentru zahăr, acestea nu au putut fi efectuate până acum din cauza întârzierii în livrarea funcționalității de captare a datelor și calcul specific din partea dezvoltatorului extern de software”, a declarat directorul general al APIA, Dan Gherghelaș.
El a arătat că Agenția a testat în ultimele două zile o varinată de aplicație care corespunde reglementărilor, iar cultivatorii își vor primii banii în perioada următoare.
„Angajații APIA vor începe de astăzi (luni – n.r.) procesul de calcul și autorizare la plată pentru acest sector specific. În aceste condiții, estimăm că fermierii care au depus cereri de sprijin pentru aceste scheme își vor primi banii în cont într-un termen de două săptămâni”, a spus Gherghelaș.
Cultura de sfeclă este însămânțată în martie, iar recoltatul are loc în octombrie. Cel mai prielnic moment pentru acordarea subvențiilor este primăvara, la începutul lucrărilor, potrivit reprezentanților cultivatorilor.
Problemele cu acordarea subvențiilor i-ar putea determina pe unii agricultori să renunțe la cultivarea sfeclei anul viitor, iar România nu și-ar realiza cota alocată de UE.
„Fără acești bani cultivatorii nu pot relua ciclul de producție și riscăm ca unii dintre ei să renunțe la producție pe cel puțin 50% din suprafață”, a spus Dumitriu.
Procesatorii locali sunt interesați ca fermierii să continue să cultive sfeclă.
„Oamenii sunt foarte supărați, efectiv nu mai au bani. Anul acesta producția e deja în câmp și nu va fi influențată de problemele cu subvenția, dar la anul unii cultivatori ar putea să renunțe. Noi am reușit să îi ținem în culturi, să nu ajungem ca în Ungaria, unde două fabrici mari s-au închis pentru că au renunțat cultivatorii. Noi vrem să facem cota alocată și suntem interesați ca fermierii să continue să cultive sfeclă”, a spus Emilian Dobrescu, reprezentantul companiei austriece Agrana în România, producător de zahăr din sfeclă și din zahăr brut.
În România există patru fabrici care procesează zahăr din sfeclă, respectiv Agrana, Zahărul Oradea, Zahărul Luduș și Zahărul Bod.
