Cultivatorii de grâu din județ – producție slabă, preț derizoriu pe kilogram

Cultivarea grâului se dovedește o afacere falimentară și în acest an, în județ obținându-se o producție slabă, iar prețul oferit de procesatori pe kilogram fiind foarte mic, sub cel de anul precedent. Specialiștii din Direcția Agricolă Suceava pun această situație pe seama scăderii cererii de grâu de pe piață, pe fondul crizei economice, condiții în care procesatorii își permit să achiziționeze cantități mai mici, doar de la cei dispuși să-și vândă producția la un preț foarte mic. Totodată, și faptul că oamenii, cu câteva excepții, își vând grâul individual, în cantități mici, fără a fi constituiți în asociații, îi face vulnerabili în fața marilor procesatori, aceștia sporindu-și profiturile în dauna lor.
Producția medie, sub 3.000 de kilograme la hectar
Conform datelor contabilizate de Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Suceava, cerealele din categoria grâu, secară și triticale au fost cultivate în acest pe o suprafață de 25.427 de hectare de teren, predominant, pe mai bine de 20.000 de hectare, fiind pus grâu. Producția medie obținută a fost de 2.911 kilograme la hectar, cu aproximativ 300 de kilograme sub media obținută în anii precedenți.
„Seceta care s-a manifestat în perioada aprilie-mai a afectat grav planta, care avea atunci nevoie de cantități importante de apă. A fost o perioadă de aproximativ opt săptămâni fără precipitații, după care au căzut ploi, însă o remediere totală nu a mai fost posibilă”, a explicat Ștefan Indianu, directorul DADR Suceava.
El a arătat că în momentul de față prețul la grâu abia atinge 0,40 lei la kilogram, condiții în care producătorul nu-și poate acoperi nici măcar cheltuielile investite în cultură.
„Unii cultivatori sunt hotărâți să nu dea grâul pe banii aceștia și vor să-l păstreze până spre sfârșitul anului, când este de așteptat să obțină un preț mai bun”, a precizat Indianu, subliniind însă că mulți fermieri au nevoie de bani pentru noile lucrări agricole și nu mai pot aștepta foarte mult.
El a ținut să sublinieze necesitatea ca fermierii, indiferent de domeniul agricol pe care se axează, să se reunească în grupuri de producători, la nivelul localităților în care stau, în opinia sa aceasta fiind unica lor șansă de redresare.
Alternative pentru cultivarea terenurilor
În condițiile în care grâul se dovedește, de ani de zile, o cultură agricolă din care nu se scot bani, țăranii se pot orienta și spre alte culturi, mai puțin lucrate la noi.
Sfecla de zahăr și rapița sunt două exemple în acest sens, cultivarea lor aducând rezultate bune în ultimii ani, cu mențiunea că a doua depinde foarte mult de condițiile climaterice.
Directorul DADR a ținut să precizeze că „sfecla de zahăr este singura cultură în cazul căreia se garantează un preț, iar produsul este preluat de pe câmp de procesator”.