Cugetări păstorești



„Timpul pentru cei vii e curgător, iar pentru morți e încremenit. Moartea e o prefacere, un nou început. Nu este moarte, ci tot viață, dar în alt fel.”
Axinte Ion 79 ani în 1951 –Brazii –Ialomița
„Când voi ieși din vremea curgătoare, care fuge, ca să intru în cea încremenită dincolo, noi nu ne vom mai întâlni, dar vorbele noastre se vor întâlni.”
Gorea Niculai 72 ani în 1943 –Balta –Bucovina de Nord
„Vii la nunta mea?”(înmormântare).
Ciobanu Leanca 90 ani în 1950 –Periș -Ilfov
„Nouă păstorilor ne place viața. Ea n-are sfârșit. Moartea e o prefacere și n-are ce-mi face.”
Poiană Neculai 90 ani în 1978 –Bogdana –Vaslui
„Umblu cu oile prin Hunedoara, Hațeg, la Pui, Cârligei (Dolj), pe la cătune cu stâni, cu gospodării răsfirate pe Muncel. Lângă stână și casă avem mormântul străbunilor.”
Cozma Ion 79 ani în 1970 –Stâna de Vale –Bihor
„Mioara e ca și păstorul: vrea să fie îngropată la stână.”
Popa Teodor 79 ani în 1935 –Măgurele-Ungheni (Basarabia)
„Păstorii lăsau pomana pentru ciobanii morți pe drum, sub un tufan rămuros. La locul numit Șapte Frați unde erau șapte tufani îngemănați, ardea o candelă în scorbură.”
Nae Ion 88 ani –1965 Periș -Ilfov
„N-avem coșciuge. Crucea și-o făceau unii din coarne de capră încrucișate, fixate cu cuie de lemn.”
„Tatăl meu n-a putut muri până nu s-a iertat cu turma, pentru că arsese – odată – o oaie bolnavă.”
Tache Vrană 43 ani în 1940 –Veria -Macedonia
„Știu istoria satului. Am luat parte la mutarea vetrei satului de către autorități, din Văleni în Buriaș, din cauza inundațiilor provocate de Ialomița. Morții îi duceam tot la Văleni. În 1926 am cerut să ne aducem morții în sat. S-au adus osemintele în zece care, împodobite cu brad. Am bătut parul și am spus: acuma suntem în satul nostru!”
Bălan Ion 100 ani în 1959 –Buriaș-Periș (Ilfov)
„Așa a fost din bătrâni…”
Vețian Maria 62 ani în 1988 –Șerbeni -Mureș
„Merg pe drum torcând, așa cum e dat femeii.”
Roznovan Voica 76 ani în 1958 –Răstoaca -Vrancea
„Noi suntem oameni însemnați de Dumnezeu ca să fim păstori.”
Șapteboi Spiridon 69 ani în 1936 –Cornova-Ungheni (Basarabia)
„Am păscut oi toată viața. Nu pot trăi fără oi. Port costum național. Nu mă simt bine în straie domnești.”
Cârșmari Constantin 60 ani în 1980 –Mânzești-Drăgoiești –Suceava
„Păstor înseamnă omul înălțimilor, omul care se mișcă spre deal și munte. Nu e un adevărat păstor cel ce n-a mers și n-a suferit pe drumurile păstorești.”
Trăznea Gheorghe 79 ani în 1958 –Poenari-Ulmi (Ilfov)
„Sunt neam de păstori venit din Munții Apuseni. Ne-am înfrățit cu alți păstori, veniți din Moldova. Stâna a fost nelipsită pe imașul satului.”
Țilea Alexandru 48 ani în 1940 –Ghizdita –Soroca (Basarabia)
„Baza păstoritului nostru era ceata de păstori. În trecut, ciobanii înfrățiți se legau prin jurământ în fața bătrânilor, devenind frați.”
Geavela Sotir 75 ani în 1978 –Pleasa (Albania)
„Păstorii sunt mișcători, dar legați de rădăcină. Noi suntem ca grâul și ca stejarul. De-am face pământul străveziu, ar fi numai oase de-ale noastre. Românu-i ca părul, șapte rădăcini îl țin; cu cât vrei să-l scoți, cu atât se ține mai bine.”
Curmei Teodor 87 ani în 1969 –Hârtop-Orhei (Basarabia)
„Românul e născut să fie stăpân liber, de aceea ne-am putut păstra obiceiurile.”
Dima Tudorache 75 ani în 1958 Pleasa (Albania)
„Stâna e un lăcaș național, care ne-a unit pe toți: aceeași construcție, aceleași unelte.”
Vașoti Virgil 51 ani în 1940 –Băiasa –Epir
„Păstorul este peste tot același.”
Tache Vrană 43 ani în 1940 –Veria –Macedonia
„Noi păstorii știm toate tainele istoriei scrise pe pământul țării.”
Ghindaru Nicolae 83 ani în 1961-Ciolpani-Ilfov (originar din Muscel)
„Iubesc poporul. În fața durerilor celor mulți, inima mea e ca a lui Iancu Jianu, cum înfigi un piron într-un pom verde.”
Nițu Nicolae 84 ani în 1955 –Bălteni-Periș (Ilfov)
„Umblu cu plete, cu straie ca din vechie. Am mers cu oile în sudul Basarabiei, la Reni, Cetatea Albă, Chilia. Am rămas în Dobrogea. Aici erau mai mulți de-ai noștri. Am târlit de mic. Am dus viață de sihastru. La stâni cântam ,Deșteaptă-te române’ și ,Cântecul lui Avram Iancu.’ Vorbeam de satele noastre mândre din Ardeal. Unul de colo, unul de colo, ne legam sufletește ca frații.”
Curecheanu Iacob 92 ani în 1939 –Casimcea-Tulcea (originar din Topârcea –Sibiu)
„Am trăit alături de bulgari, de sârbi, ne-am înfrățit cu ei, dar ne-am păstrat limba și obiceiurile, căci altfel ne ajungea blestemul strămoșesc.”
Zisu Nicolae 56 ani în 1942 –Coceani –Macedonia
„Privind noaptea la stele, zburam cu gândul, dând ocol pământului. Curgea negura printre pini și îmi creștea inima știind că eu văd ceea ce alții nu văd. Eu am trăit pentru suflet, nu pentru bani.”
Tache Vrană 43 ani în 1940 –Veria –Macedonia
„Omul e înfrumusețat în muncă de copaci, flori, vite. Stau sub geana cerului și simt cum se înalță de la pământ viața. Clinchetul talăngilor și dangătul clopotului de aramă mă îndeamnă să mă întorc spre Dumnezeu și să-I mulțumesc că văd frumusețea.”
Tudor Gheorghe a Irinei –plugar și păstor, 76 ani în 1986 –Oblogeni-Prahova
„Mi-a plăcut mai mult în codru; nu pot trăi fără iarbă și fără cântecul privighetorii.”
Nițu Ilie 73 ani în 1953 –Periș –Ilfov
„Când merg cătră câmpie, după mălai, niciodată nu sunt singură, sus e cerul.”
Pașcă Maria 65 ani în 1946 –Crișcior –Hunedoara
„…acolo unde erau câmpuri largi și iarba mai bună.”
Gălușcă Alexandru 60 ani în 1928 –Izvoare-Florești (Basarabia)
„Mergi pe câte o cărare și numai ce auzi cum vâjie iarba, de gândești că zice din frunză, așa șuieră de subțire când stă să plouă.”
Vasencu Nichifor 77 ani în 1986 –Mânzești-Drăgoiești -Suceava
„Nu numai păsările au graiul lor; și izvorul gurlițează (prevestește) după cum și pomii pușpurează (freamătă).”
Tache Vrană 43 ani în 1940 –Veria -Macedonia
„Semne îmi dă și apa, care curge într-un anumit fel, și vântul, care bate cu grai de om.”
Cârșmari Dominica 78 ani în 1983 –Mânzești-Drăgoiești -Suceava
„Te avem ca pe un munte.”
Tache Vrană 43 ani în 1940 –Veria –Macedonia
„Știu să împletesc colaci cu vița în șase ori în opt; mari, rotunzi, rumeni, galbeni ca soarele de pe cer… îmi place să țes în toate culorile fagului. Nu mă culc decât când se culcă soarele.”
Cârșmari Dominica 78 ani în 1983 –Mânzești-Drăgoiești –Suceava
„În fiecare an împletesc din spicele cele mai frumoase barba lui Dumnezeu, pe care o aduc la deschiderea stânii.”
Panait Ion 78 ani în 1986 –Poenari-Ulmi (Ilfov)
„Sunt neam de mocani. Am învățat de la ciobani să vorbesc în proverbe și pilde.”
Tudose Ion 89 ani în 1946 –Bărăganu –Brăila
„Asta are să rămână ca o poveste pentru urmași, dar Miorița nu se mai naște. Astăzi zboară sufletul în alte părți, viața e alta, pământurile s-au încheiat, iar pe vechile imașuri se fac semănături. Oameni care să iasă în lume, să stea strânși lângă focuri sub cerul liber, cântând din fluier și din gură sau povestind întâmplări de demult, nu mai există.” Ichim Ion 55 ani în 1940 –Somova –Tulcea (www.spiritromanesc.go )