O doamnă care visează să ajungă președinta Organizației de Femei a PSD Suceava și al cărei nume este Oana Pintilei s-a băgat în seamă la început de martie. Această cucoană pesedistă, care până acum nu s-a remarcat cu absolut nimic în plan public, a organizat un concurs de confecționat mărțișoare la care au participat aproximativ 100 de copii de clasa a IV-a. Iată o idee de excepție care ar merita un loc în cartea recordurilor care nu folosesc la nimic, alături de oul pictat al PDL-ului care într-o vreme a urâțit centrul Sucevei. Câteva învățătoare, încântate de proiectul doamnei de la oraș, au încărcat copiii în microbuze și i-au adus la Suceava, unde aceștia au primit diplome, felicitări și dreptul de a se fotografia alături de președintele PSD al Consiliului Județean, Cătălin Nechifor.
Problema este că învățătoarele executante de ordine venite de la PSD au implicat școlile unde sunt angajate într-o acțiune politică, lucru care este interzis. Nu-i așa, domnule șef al Inspectoratului Școlar Suceava, Gheorghe Lazăr? Mă scuzați. Îmi retrag întrebarea, pentru că, pe moment, am uitat că dumneavoastră sunteți membru PSD și că partidul v-a pus acolo. Totodată, pentru a duce la bun sfârșit un proiect politic, doamna de la PSD s-a folosit de niște copii nevinovați, ceea ce nu este normal. Și, în fine, cum acțiunea s-a încheiat la Consiliul Județean, putem sublinia și că PSD folosește instituțiile publice pentru evenimente politice, lucru care nu este deloc în regulă.
Deoarece Oana Pintilei trebuie să fie bine odihnită pentru a putea gândi noi și noi acțiuni de excepție, e lesne de bănuit că aceasta nu e trează dimineața la 4 jumate. Presupunând, totuși, că n-ar dormi la acea oră, e greu de crezut că aceasta se plimbă prin Gara Burdujeni. De aceea, o să-mi permit să-i transmit că la acea oră ajung gară niște trenuri jegoase ticsite cu navetiști. Printre persoanele care coboară îngândurate și grăbite din trenuri sunt și multe femei, stimată doamnă care vă doriți șefia Organizației de Femei a PSD Suceava. Navetistele sunt îmbrăcate modest, în niște haine de culoare închisă, care sunt în ton cenușiul care le domină existența. Într-o liniște deplină, pentru ca fiecare femeie să-și poată auzi mai bine gândurile care le frământă, acestea se așază la coada formată în buticul din gară. Rând pe rând, femeile cumpără câte un covrig sau doi, pentru a avea ce mânca la serviciu. Cele mai avute dintre ele își permit să ia în loc de covrigi plăcinte umplute cu nu-știu-ce. După care, tot în liniște, pleacă la locurile de muncă prost plătite pe care încă le mai au. Ați înțeles ceva, doamnă Pintilei? Dacă nu, culcați-vă înapoi și gândiți-vă la viitoarele nimicuri pe care le veți face călcând cu tocurile din picioarele de cucoană pesedistă legile scrise, dar și legile bunului-simț.
