Rufeturile erau pentru slujitorii bisericii, popa Georgii, popa Simion, diaconul Ion și dascălul Georgii, pentru marchitanul Tănasă, pentru jidovul Leizer, fiul lui Ițcul, pentru scutelnicii marchitanului Tănasă, Ion ciubotar, Ștefan Tihaniuk, Vasile Butniok, Petre Nahriniak, Macsin, Vasile Tesliuk, Rață și Costandin sin Rață, pentru dârvarul starostelui cernăuțean HERESCU, Mihalache, pentru scutelnicul popii Simion, Hrihor, pentru scutelnicul popii Georgii, Ivan, pentru scutelnicul paharnicului Limbo, Nechifor, și pentru văduvele Irina, Paraschiva, Măriuța, Nastasia, Marița, Acsinia și Vasilca.
În 1775, Cuciurul Mare, din Ocolul Cernăuților, avea 2 popi și 181 familii țărănești.
În 1843, pentru cei 4.926 de enoriași, funcționau două biserici, prima, Arătarea Maicii Domnului, stitorită în 1815, sfințită în 6 decembrie 1823 și dotată cu un iconostas de Teodor Cepișca din Voloca pe Derelui, în 23 aprilie 1831, cu 1.090 credincioși ortodocși, păstoriți de parohul Grigorie Gramatovici, și cu 1.288 enoriași, păstoriți de al doilea paroh, Grigori Kaziewicz, cealaltă biserică, Sntul Dimitrie, cu 1.437 enoriași, păstoriți de preotul Ioan Hubka, și cu 1.111 credincioși, păstoriți de preotul administrator Ioan Mironovici. În 1876, biserica Arătarea Maicii Domnului, cu 3.120 enoriași, era slujită de parohul Ioan MARCO și de preotul cooperator George Dimitrovici, în vreme ce biserica Sfântul Dimitrie, cu 3.496 enoriași, era slujită de parohul Mihail Muntian și de preotul cooperator Ioan Zugrav. Cu 6.616 enoriași ortodocși., în 1876, Cuciurul Mare era și una dintre cele mai bine populate localități din Bucovina. În 1907, paroh la biserica Arătarea Maicii Domnului era tot Ioan Marco, născut în 1836, preot din 1862, paroh din 1871, preot cooperator fiind Ștefan Woloschenko, născut în 1879, preot din 1906, iar cantor, din 1898, Lazar Lazurca, născut în 1863. Biserica Sfântul Dimitrie era slujită de parohul Ilarion Gramatovici, născut în 1840, preot din 1868, paroh din 1874, de preotul cooperator Constantin RUSU, născut în 1878, preot din 1905, și, din 1874, de cantorul Artemie NOSIEVICI, născut în 1836.
La Cuciurul Mare funcționau, din 1874, o școală cu 6 clase și o școală-filială, cu o clasă[1].
Recensământul din Cuciurul Mare, făcut în 1888, consemna o populație de 7.690 suflete, după confesiune 383 fiind catolici, 6.974 – greco-orientali, iar 309 – israeliți. După naționalitate, 365 erau nemți, 6.329 – ruteni, iar 806 – români[2].
Banca populară raiffeisiană din Cuciurul Mare a fost înființată în primăvara anului 1903, sub direcțiunea parohului Ioan Vorobchievici, vicedirector fiind Nicolae Mihalcea.
Adunând „cântece populare românești din Bucovina”, care aveau să vadă lumina tiparului sub semnătura nemeritată a lui Mattias Friedwagner[3], în 1940, Alexandru Voevidca a cules folclor și de la Ana Solovan (18 ani în 1909) din Cuciurul Mare.
La Cuciurul Mare s-au născut graficianul Parteni Masichievici (8 februarie 1887), compozitorul și muzicologul Liviu Rusu (27 iunie 1908), scriitorul inegalabil Mircea Streinul (2 ianuarie 1910), cercetătorul științific Constantin Ruscior (4 august 1911) și artistul plastic Radu Bercea (29 august 1939).
[1] SCHEMATISMUS DER BUKOWINAER, Czernowitz, 1843 p. 13, 1876 p. 22, 1907 p. 51
[2] REVISTA POLITICĂ, Anul III, nr. 17, 15 septembrie 1888, p. 8
[3] MATTHIAS FRIEDWAGNER, Rumanische Volkslieder aus der Bukowina, Konrad Triltsch Verlag Wurzburg, 1940