Cu gândul la parlamentare

Săptămâna trecută a fost adoptată hotărârea de guvern prin care colegiile uninominale au fost delimitate. Din punct de vedere formal, pentru declanșarea alegerilor mai rămâne de emis doar hotărârea privind stabilirea datei acestora. Se pare că există voința politică necesară pentru ca alegerile să se desfășoare, la vremea lor, la sfârșitul lunii noiembrie.
Chiar dacă, încet-încet, entuziasmul general manifestat față de introducerea votului uninominal, ca soluție salvatoare a reformării clasei politice, a scăzut, odată cu tergiversarea adoptării acesteia, cu acuzele legate de delimitarea colegiilor, cu evaluarea costurilor mari de finanțare a campaniei electorale, interesul pentru primele alegeri în sistem uninominal este viu. Partidele își fac tot felul de calcule, avansează primele nume de candidați, anticipează posibilele alianțe postelectorale. Se anunță o toamnă electorală agitată și plină de surprize.
Este destul de greu de emis pronosticuri pentru că, în lipsa unei experiențe pe sistem uninominal, mintea noastră este captivă raționamentelor cu care ne-am familiarizat la alegerile anterioare, pe liste. Sistemul electoral adoptat, unul proporțional cu vot în colegii uninominale, complică și mai mult lucrurile. Au certitudinea că vor accede în parlament doar acei candidați, independenți sau ai partidelor, care fac pragul electoral, care vor obține în colegiul lor mai mult de jumătate din voturile exprimate. Celelalte mandate, adică marea majoritate a acestora, se vor repartiza după un sistem greu predictibil.
Totuși, rezultatele de la alegerile locale, evoluțiile pe scena politică, frecvența și consistența aparițiilor în mass-media, sondajele de opinie, toate conduc la prognosticul că în viitorul parlament vor accede trei partide: PD-L, PSD și PNL. Șanse mari are și UDMR, care a trecut testul confruntării de la locale cu Partidul Civic Maghiar. Pe de altă parte, însă, previziunile arată că este puțin probabil ca un singur partid, chiar cu sprijinul UDMR, să obțină majoritatea parlamentară care să îi permită să formeze guvernul. În aceste condiții este firesc să ne întrebăm ce combinații sunt fezabile. Nu sunt multe posibilități, doar trei.
Desigur, pe de o parte dat fiind faptul că președintele este cel care îl desemnează pe primul ministru și că domnia sa are o evidentă simpatie, ca să nu spunem mai mult, pentru PD-L, pe de altă parte PD-L fiind partidul care a obținut, chiar dacă la mustață, primul loc la locale și continuă să domine în sondajele de opinie, este firesc să luăm în calcul mai întâi variantele în componența cărora intră acest partid.
Trebuie să constatăm, consecință firească a situației de pe scena politică, că PD-L a făcut o serie de demersuri pentru a ieși din izolarea la care, pe fondul speranței de a guverna de unul singur, s-a autocondamnat. Pe de o parte, a fost eliminată prevederea statutară care interzicea orice înțelegere cu PSD, pe de altă parte lideri marcanți, de la Valeriu Stoica, la Ludovic Orban sau Elena Udrea, chiar Emil Boc, au schimbat macazul, neexcluzând reluarea colaborării cu PNL. Mai mult, președintele Băsescu însuși a îndulcit tonul față de guvernul Tăriceanu. Prin urmare, sunt semnale care lasă cale liberă atât unei colaborări postelectorale între PD-L și PNL cât și, eventual, chiar unei mari coaliții cu PSD. Desigur, din punct de vedere al apropierii doctrinare dar și al compatibilității electoratului propriu alianța dintre PD-L și PNL pare mai fezabilă.
În fine, nu putem exclude o alianță postelectorală între PSD, dacă acesta va câștiga alegerile parlamentare, și PNL. În favoarea acestei alianțe pledează colaborarea tacită de la susținerea guvernului Tăriceanu II și înțelegerea de la trasarea colegiilor uninominale. Obstacolele în calea acestei variante sunt constituite de incompatibilitatea doctrinară, dar și de un eventual refuz din partea președintelui Băsescu de a nominaliza un premier din partea PSD.
Interesant, situația la nivel local este mult mai radicalizată. Exceptând PD-L care, prin vocea deputatului Andreica, lasă totuși loc unei posibile apropieri cu PNL după parlamentare, dar exclude orice colaborare cu PSD, celelalte partide, probabil încă sub influența înfrângerilor drastice suferite la locale, au rămas talibanizate anti PD-L. Cu atât mai mult competiția de la toamnă va fi, în județul Suceava, mai interesantă.