Cu centrală termică nouă finalizată de 8 ani, dornenii stau în case ca pinguinii pe banchiză

Câteva zile de ger au scos din funcțiune vechea centrală pe biomasă din municipiul Vatra Dornei, care s-a defectat din cauza suprasolicitării. Temperaturile extrem de scăzute, de minus 22 și minus 24 de grade Celsius, înregistrate în ultimele zile și necesitatea ca centrala să funcționeze non-stop, la parametri maximi, au făcut ca cele două cazane pe biomasă să cedeze. Cazanele care au drept combustibil rumegușul și biomasa tocată s-au defectat, singurul care mai asigură acum agent termic în sistem centralizat fiind un cazan pe combustibil lichid ușor (CLU), care are un consum de 500 de litri/oră.
În casele dornenilor, la firmele și instituțiile alimentate de centrală, inclusiv Spitalul Municipal, mercurul termometrelor a coborât până la 17 grade Celsius. Primarul orașului, Ilie Boncheș, ne-a declarat, ieri, că situația este dificilă, fiind afectați peste 8.000 de locuitori și foarte mulți turiști, mulți din Republica Moldova și Ucraina, veniți la Vatra Dornei pentru a sărbători Crăciunul pe stil vechi.
Bani pentru achiziția de CLU municipiul Vatra Dornei nu are, visteria este goală. Suma de care are nevoie orașul pentru a ieși din iarnă este de 4,5-5 miliarde de lei vechi. În aceste condiții, primarul Boncheș a solicitat sprijinul Consiliului Județean Suceava pentru a depăși situația. Președintele CJ, Cătălin Nechifor, a fost ieri dimineață la Vatra Dornei pentru o evaluare la fața locului. ”Am văzut despre ce este vorba, am discutat cu primarul, mâine (n.r. – astăzi) voi veni în fața consilierilor județeni, convocați în ședință extraordinară, cu o soluție pentru a nu mai avea dificultăți majore, dacă nu apar alte probleme deosebite. Este o soluție pentru a rezolva problema pe termen scurt”, a declarat Nechifor.
Consiliul Județean sprijină financiar Vatra Dornei, dar asta e o soluție de moment
Astăzi, în ședința extraordinară a deliberativului județean, vor fi alocate sume pentru echilibrarea bugetelor locale. Criteriile după care CJ alocă banii sunt definite foarte clar de legislație, dar mai departe utilizarea sumelor este la latitudinea Consiliilor Locale.
Ceea ce este greu de acceptat în situația apărută la Vatra Dornei este că, în urmă cu 8 ani, în municipiu a fost finalizată o centrală de cogenerare pe gaz metan, în cadrul programului ”Utilități și mediu la standarde europene”.
De atunci, au trecut și perioada de garanție și cea de conservare pentru că centrala nu a funcționat niciodată deoarece gazul metan nu a mai ajuns până la Vatra Dornei. Centrala stă de muzeu, iar orașul trebuie să stea cu mâna întinsă pentru a primi bani să cumpere un combustibil care va face ca gigacaloria să fie produsă la un preț dublu față de cel de până acum.
Traseul conductei de gaz metan de la Câmpulung Moldovenesc la Vatra Dornei s-a întrerupt în zona comunei Pojorâta, după ce conducta magistrală a fost transferată companiei Transgaz, iar aceasta n-a mai alocat bani pentru finalizarea lucrărilor. Ratele la creditul cu care au fost făcute investițiile trebuie achitate, însă, de administrațiile locale, an de an.