Cu cât sunt plătite de stat cadrele medicale din Spitalul Suceava

Salariile personalului medical sucevean nu se ridică la nivelul celor din țările europene dezvoltate, spre care anual migrează zeci de cadre sanitare din județ, însă există și angajați din Sănătate cărora munca le este răsplătită, cu timpul. Chiar dacă rezidenții câștigă de regulă prea puțini bani față de cât le-ar trebui ca să trăiască decent și să își asigure o educație medicală la standarde ridicate, medicii cu experiență sau cu funcții de conducere pot ajunge să câștige lunar și câte 2.000 de euro. Conducerea Spitalului Județean de Urgență Suceava, unde schema de personal include în acest moment 1.204 salariați, ne-a pus la dispoziție o listă cu toate categoriile de personal medical și lefurile acestora. Informațiile nu cuprind numele angajaților și sectoarele în care-și desfășoară activitatea, ci doar gradul de pregătire profesională, funcțiile deținute și veniturile brute minime și maxime ale acestora.
Medicii debutanți, cu venituri cuprinse între 2.298 și 6.714 lei
Cele mai mari salarii din Spitalul Județean de Urgență Suceava le au medicii șefi de secție, ale căror câștiguri s-au situat în iulie între 3.926 și 9.190 de lei, potrivit datelor puse la dispoziție de conducerea unității sanitare. Luna trecută, cel mai bine plătit medic primar a primit 8.237 de lei, în timp ce la extrema cealaltă suma primită a fost de 3.257 de lei. Lefurile medicilor specialiști au variat în iulie între 2.298 și 6.714 lei, iar ale medicilor de familie care fac parte din echipa Unității de Primire a Urgențelor între 3.639 și 3.962 de lei. Lista cu veniturile brute minime și maxime transmisă de conducerea Spitalului Județean de Urgență Suceava arată că cel mai prost plătiți medici sunt rezidenții din anul I. În iulie, aceștia au primit între 1.505 și 2.065 de lei pentru munca prestată, câștiguri care nu le asigură o existență decentă și nu acoperă costurile unei educații medicale solide. Totuși, promovarea în anii superiori de rezidențiat îi aduce medicului și o mărire salarială. Astfel, cel mai bine plătit rezident din anul II are un salariu care în luna iulie atinge pragul de 2.734 de lei, la polul opus salariul fiind de 2.614 lei. Singurul rezident din anul IV de la Spitalul Județean de Urgență Suceava a încasat luna trecută 2.041 lei, în timp ce rezidenții din anul V au avut venituri ce se situează între 2.029 și 3.160 de lei.
Salariile medicilor, rotunjite de „atențiile” pacienților și activitatea în cabinetele particulare
Ca și în cazul medicilor, lefurile asistenților medicali variază în funcție de pregătirea profesională și funcția deținută. În iulie, suma maximă brută de pe fluturașul de salariu al unui asistent medical șef a fost de 4.206 lei, iar cea minimă de 2.408 lei. Prin comparație, luna trecută, asistenții medicali principali au avut câștiguri situate între 3.918 și 1.847 de lei, în timp ce în cazul asistenților medicali, care sunt și cel mai prost plătiți, veniturile au variat între 3.408 și 1.101 lei.
În ceea ce privește salarizarea infirmierelor de la Spitalul Județean de Urgență Suceava, lista cu câștigurile brute minime și maxime din iulie indică sume cuprinse între 1.101 și 2.005 lei. Aceeași situație arată că o îngrijitoare a încasat luna trecută între 846 și 1.762 lei, iar un brancardier a primit între 1.059 și 1.677 lei.
De menționat că, luna trecută, cheltuielile cu personalul de la Spitalul Județean de Urgență Suceava s-au ridicat la suma de 3,262 milioane de lei.
Indiferent că-și practică meseria în cabinete, secții de spital sau săli de operație, medicii de la Spitalul Județean de Urgență Suceava își mai pot rotunji veniturile și în funcție de „atențiile” pacienților pe care îi tratează. Șpăgile sau așa-numitele plăți informale au o tradiție îndelungată și au devenit o realitate atât de evidentă încât mulți dintre ei nu se mai sfiesc s-o recunoască. Cabinetele particulare sunt o altă sursă de venit pentru majoritatea medicilor, fie că lucrează pe cont propriu sau pe bază de contract, după orele de program de la stat. Și celelalte cadre sanitare din Spitalul Județean de Urgență Suceava au posibilitatea de a face bani frumoși din „recunoștința” bolnavilor, care este legală doar până la un punct. Nu mai este de mult un secret faptul că orice serviciu efectuat de o asistentă sau o infirmieră are un tarif la negru, cunoscut și acceptat în mod tacit de pacient.
Noua lege a salarizării: lefuri în funcție de performanță și muncă ori la stat, ori la privat
Legat de plata personalului din Sănătate, trebuie spus că un proiect de lege inițiat de Ministerul Sănătății (MS) schimbă grila de salarizare în funcție de performanță și impune medicilor anumite interdicții. Intrat în dezbatere publică în această lună, proiectul de lege spune că medicii vor fi plătiți mai bine de la 1 ianuarie, însă cei care lucrează cu normă întreagă la stat pot să-și ia gândul că vor mai putea presta și la privat după program. Totuși, chiar dacă li se interzice acest lucru, medicii au posibilitatea de a-și rotunji veniturile muncind în secțiile private care vor fi deschise în spitalele publice. Dacă nu sunt de acord nici cu această soluție, medicii pot opta să lucreze cu jumătate de normă la stat și part-time la privat, iar MS spune că va avea grijă ca medicii să nu plimbe pacienții de la stat la privat și invers. O a treia variantă ar fi a freelance-rilor, care este mai potrivită pentru profesorii renumiți și care ar însemna ca medicii să încheie contract per serviciu cu diferite spitale care au nevoie de serviciile lor.
De cealaltă parte, sindicaliștii din Sănătate nu sunt de acord ca din 2014 plata personalului medical să se facă în funcție de performanță. Reprezentanții cadrelor sanitare susțin că, pe noul sistem, leafa unui medic cu experiență ar ajunge la 1.000 de euro, ceea ce, ținând cont de veniturile actuale, nu reprezintă de fapt nici o noutate, în timp ce rezidenții, care sunt și cei mai predispuși la emigrare, vor câștiga la fel de prost ca și în momentul de față. Sindicaliștii din Sănătate susțin că o analiză atentă a proiectului de lege arată că statul ar urma să încaseze aproape jumătate din ceea ce se tarifează, proiectul salarizării suplimentare a medicilor (și altor categorii de salariați) având de fapt drept principal scop o creștere a încasărilor la bugetul de stat.