„Cu căruța încărcată…”

„Școlile poporale”
„«Ai carte, ai parte» este un adevăr netăgăduit, căci în timpul nostru omul fără carte este cu mânile legate, el este prada și jertfa speculanților, cari caută să profiteze din nesciința lui. Esistența acestui adevăr o aflăm mai cu samă, cu părere de rău trebuie să o spunem aceasta, în țara noastră, fericita Bucovină, căci la noi lucrurile merg pe dos și dacă ne-am întreba de ce, ar rămâne întrebarea nerezolvată. Nici într’o provință din imperiul austriac nu aflăm atât de puțin interes pentru școală ca la noi, căci guvernul privesce școlile noastre ca un lucru secundar. Dovadă despre acest fapt sunt mulțimele de comuni, în cari și astădi nu esistă nici o școală”.
„Revista Politică”, Anul II, nr. 1, Suceava, 15 Mai 1887.
„Cu căruța încărcată…”
„O nemaipomenită rușine constituie și înjurarea lucrurilor sfinte dar mai ales faptul că unii, în ziua Domnului, când clopotele bisericei îi cheamă în fața altarului, merg cu căruța încărcată de boarfe spre târg pentru arginții lui Iuda, înjurând pe animalul nenorocit și săvârșind cea mai mare fărădelege. Multe sunt păcatele noastre, dar unul pe altul să ne îndreptăm pe calea dreptății și a adevărului”.
„Suceava”, Anul I, nr. 28, 15 Mai 1936.
„Alchimie de bucătărie”
„Se știe că în ospătării se poate servi mâncare caldă pînă la ora 22,00. Numai unitatea din Rădăuți face o excepție, în dezacord cu buna deservire. Începînd de la ora 18,00 se reprofilează în bufet unde se servesc băuturi. Uneori nici ora aceasta nu se respectă. Bucătăreasa, grăbită, încuie mîncarea în cămară. Prin nu știm ce alchimie de bucătărie, meniul devine «proaspăt» a doua zi”.
„Zori Noi”, Anul XXI, nr. 6038, Suceava, 14 mai 1967.