Construcția unei antene de radiocomunicații la Vârfu Dealului sfidează orice normă de bun-simț. Turnul de 50 de metri care va răsări din groapa săpată acum câteva săptămâni va fi la doar câțiva pași de casa din Vârfu Dealului a lui Niculai Bosancu. Este un caz probabil unic în județul Suceava, mai ales că, spune Bosancu, s-au comis mai multe nereguli. Teama cea mai mare este generată de radiațiile emise, un motiv, dar nu și singurul, pentru a cere în instanță sistarea lucrărilor de construcție a turnului și de montare a antenelor GSM. De partea cealaltă, reprezentanții Poliției de Frontieră spun că totul este perfect legal și că nu există nici un risc pentru sănătatea oamenilor care trăiesc lângă antena de radiocomunicație de la Vârfu Dealului.
„Artificii” pentru obținerea avizelor
În plângerea depusă atât la Ministerul Administrației și Internelor, cât și la Tribunalul Suceava, Niculai Bosancu a dezvoltat toate neregulile comise în cadrul acestui proiect.
„Nu există acordul vecinilor de teren, conform prevederilor legale în vigoare, nu s-a asigurat împrejmuirea construcției și s-a trecut peste doleanța cetățenilor și peste propunerea Consiliului Local al comunei Pârteștii de Jos, care a propus varianta de vânzare-închiriere a unei alte suprafețe de teren. În plus, s-a încălcat principiul transparenței, în sensul că atât populația comunei, cât și edilii acesteia nu sunt de acord cu montarea acestei antene. Cu toate acestea, printr-un «artificiu» s-a obținut autorizația de construcție”, a spus Niculai Bosancu.
Acesta este de părere că montarea antenei de la Vârfu Dealului va avea un impact serios și în privința sănătății oamenilor. „Nocivitatea antenelor GSM este covârșitoare, iar cea de amploarea celei ce se dorește a fi construită în zonă conduce la efecte ireversibile asupra corpului uman, atât la nivel fizic, cât și la nivel psihic, așa cum au stabilit studiile științifice. De asemenea, se cunoaște prea bine în lumea medicală faptul că efectul radiațiilor de acest tip este incontrolabil asupra corpului uman”, a precizat Niculai Bosancu.
Primăria din Pârteștii de Jos, sărită din schemă
Și reprezentanții Primăriei Pârteștii de Jos, pe raza căreia se află și satul Vârfu Dealului, spun că totul s-a făcut fără implicarea lor.
„Au fost două ședințe de Consiliu Local în care cei de la Poliția de Frontieră au solicitat teren pentru montarea unei antene. De fiecare dată solicitarea lor a fost respinsă. În cele din urmă, au cumpărat un teren de la o persoană privată și apoi au obținut toate aprobările prin intermediul Ministerului Administrației și Internelor. Practic, noi am fost doar simpli spectatori și nu am putut interveni cu nimic”, a declarat Marcel Strugariu, primarul comunei Pârteștii de Jos.
Poliția de Frontieră: „Antenele nu influențează mediul înconjurător și sănătatea populației”
Conducerea Inspectoratului Județean al Poliției de Frontieră (IJPF) Suceava este de părere că oamenii din Vârfu Dealului nu ar trebui să aibă motive de teamă.
„Antenele sunt omologate conform normelor europene, sunt de cea mai recentă producție și conforme cu scopul pentru care au fost produse, fiind în concordanță cu specificațiile tehnice și standardele calitative. Nivelul de zgomot și vibrații produse de echipamente se înscriu în valorile admisibile ale normativelor în vigoare. În urma exploatării nu există emisii electromagnetice și nu produc deșeuri. Antenele nu influențează mediul înconjurător și sănătatea populației”, este declarația șefului IJPF Suceava, comisarul-șef Gheorghe Ieremia.
Din răspunsul Poliției de Frontieră reiese că certificatul de urbanism a fost emis de Primăria Pârteștii de Jos pe 11 ianuarie 2010, iar autorizația de construcție a fost eliberată de Ministerul Administrației și Internelor în conformitate cu legile în vigoare în România, inclusiv cele privind vecinătatea.
Astăzi se decide dacă se sistează sau nu lucrările
Niculai Bosancu, persoana cu casa cea mai apropiată de viitoarea antenă de radiocomunicații, dar și alte două persoane de Vârfu Dealului, Iosefina Moroșan și Maria Floare, au depus plângeri atât la Ministerul Administrației și Internelor, cât și în instanță. În plângerea de la MAI, cei trei cer revocarea autorizației de construcție și oprirea lucrărilor. Plângerea a fost depusă pe 21 octombrie, dar până acum nu au primit nici un răspuns. Speranțe mari în ceea ce privește sistarea lucrărilor au acum în judecători. Procesul va avea loc astăzi la Tribunalul Suceava, când se așteaptă ca magistrații să ia o decizie în acest caz.
