Ctitoria voievodală de la Rădășeni va fi resfințită

La finele acestei săptămâni, în Duminica a XX-a după Rusalii, va avea loc resfințirea Bisericii „Sfinții Mucenici Mercurie și Ecaterina” din comuna Rădășeni, județul Suceava, ctitorie voievodală a domnitorului Ștefan Tomșa al Moldovei (1611-1615, 1622-1623). Părintele arhimandrit Timotei Aioanei, Mare eclesiarh al Catedralei patriarhale din București, ne-a vorbit, ca fiu al satului Rădășeni, despre bucuria resfințirii bisericii voievodale.
Biserica Sfinților Mercurie și Ecaterina de la Rădășeni este una dintre foarte puținele biserici din țară care îl au drept ocrotitor pe Sfântul Mare Mucenic Mercurie, ale cărui cinstite moaște le păstrează cu cinste, ca danie oferită de vrednicul de pomenire patriarh Teoctist. „După lucrări ample de restaurare care au durat aproape 20 de ani, ctitoria voievodului Ștefan Tomșa de la Rădășeni va fi resfințită duminică, 7 octombrie 2012, de către arhipăstorul locului, Înalt Preasfințitul Pimen, înconjurat de un sobor de ierarhi, preoți și diaconi”, ne-a declarat arhim. Timotei Aioanei.
Biserica a fost construită din bârne de brad, obținute din copacii tăiați chiar în acel loc. După tradiție, pe locul unui altar mai vechi, această biserică a fost construită de Ștefan Tomșa, între anii 1611 și 1622. „Este una dintre cele mai frumoase și cel mai bine restaurate dintre bisericile din lemn ale Moldovei și chiar ale țării. Se păstrează o linguriță din aur cu următoarea inscripție: „Și am dat-o pre ea spre a se ruga pentru noi în biserica din Rădășeni, unde este hramul Marelui Mucenic Mercurie. Io, Ștefan Voievod Tomșievici”, text din care nu reiese că ar fi construit biserica”, continuă arhim. Timotei.
Biserica este de dimensiuni relativ reduse, nu are turlă, are forma de navă și se compune din naos, pronaos și altar. A fost adăugat în anul 1909 un pridvor din lemn, oarecum asemănător cu arhitectura bisericii. Soclul este din piatră burcedată, pereții din bârne de lemn căptușite, iar pardoseala din lespezi de piatră.
După anul 1990 a început o lucrare foarte atentă de restaurare, făcută prin grija preotului Constantin Rotaru, care a venit la Rădășeni în acea perioadă. Satul Rădășeni este cunoscut și în literatură, dar și datorită vizitelor pe care arhimandritul Cleopa Ilie le-a făcut în acest loc, unde a avut legături deosebite cu credincioșii și preoții din localitate. Credincioșii au fost ctitori principali ai Mănăstirii Sihăstria atunci când el era stareț, mai ales după ce ea a trecut printr-un incendiu care a mistuit o parte din chilii și paraclisul de iarnă, în anul 1942. Pe lângă părintele Cleopa, satul a mai fost vizitat și de către arhimandriții Arsenie Papacioc și Andrei Scrima, ieroschimonahul Paisie Olaru, protosinghelul Petroniu Tănase și de foarte mulți ierarhi: patriarhii Iustin și Teoctist și arhiereii Sebastian Rusan, Antonie Plămădeală, Adrian Hrițcu, Pimen Zainea, Eftimie Luca, Ambrozie Meleacă, Macarie Drăgoi, Varlaam Merticariu Ploieșteanul, Valeriu Moglan Botoșăneanul, Irineu Crăciunaș Suceveanul, Gherasim Cucoșel Putneanul, Calinic Botoșăneanul, Ioachim Giosanu Băcăuanul, Emilian Nica Lovișteanul și alții. Istoricul A.D. Xenopol, încântat de priveliștea așezării, declara Rădășenii „cel mai frumos sat din Moldova”.
(Alexandru Briciu, sursa: Ziarul Lumina)