Jurnalistul Cristian Tudor Popescu a declarat, pentru MEDIAFAX, în replică la proiectul „Legii jurnalistului”, că o lege ca cea propusă de deputatul PNL Ioan Ghișe „ar avea un efect devastator asupra presei, asupra libertății ei, câtă mai este”.
„Înainte de a discuta despre legea propusă de domnul Ghișe ar fi interesant de știut dacă domnia sa, în calitate de parlamentar, a fost supus unei examinări psihologice anuale. Mă tem că nu. Și cred că nici calitatea de politician nu i-a atestat-o nimeni, neexistând o legitimație în acest sens. O lege ca aceea propusă de domnul Ghișe ar avea un efect devastator asupra presei, asupra libertății ei, câtă mai este. Ne găsim într-un stat condus de un regim cu din ce în ce mai vădită tentă autoritară și toate prevederile unei astfel de legi ar putea fi folosite pentru a bloca exprimările neconvenabile ale jurnaliștilor. Mă întreb de ce simte nevoia domnul Ghișe să avanseze acum o asemenea lege: poate pentru că, la unison cu domnul Băsescu, consideră presa un pericol pentru Siguranța Națională?”, a spus Cristian Tudor Popescu.
Senatorul PNL Ioan Ghișe a depus, marți, la Senat, „Legea jurnalistului”, conform căreia ziariștii trebuie să aibă „carte de jurnalist”, să activeze în cabinete jurnalistice, să fie atestați o dată la trei ani, examinați psihologic anual, proiectul prevăzând și sancțiuni pentru „delicte de presă”.
Propunerea legislativă a lui Ghișe prevede, la articolul 68, că „prin delict de presă se înțelege delictul civil săvârșit prin inserarea de informații, reflecții sau comentarii în mass-media, despre fapte care nu au implicații asupra societății și a cauzat o daună materială sau morală unei persoane”.
Inițiativa lui Ghișe prevede că răspunderea pentru producerea delictului de presă revine reprezentanților autorităților publice, prin transmiterea de informații eronate, proprietarului de multiplicarea de publicații, proprietarului postului de radio sau televiziune, editorului și autorului care nu are calitatea atestată de jurnalist.
Delictul de presă este înțeles de senatorul PNL drept „delict sau cvasi-delict civil”.
Ghișe propune înființarea unui organism, denumit Ombusman-ul Mass-Media, care are rolul principal în supravegherea și sancționarea delictelor de presă.
Ombusman-ul ar urma să fie un organism reprezentant al patronatelor mijloacelor de presă (scrisă, audio, tv) care să aibă în componență și câte un reprezentant al societății civile și al cadrelor universitare din domeniul comunicării. Ombusman-ul monitorizează sesizările privind săvârșirea delictelor de presă și le evaluează în grile care să pună în corelare valoarea despăgubirilor solicitate cu veniturile realizate de producătorul delictului de presă și cu valoarea pagubei suferite. De asemenea, Ombusman-ul ar urma să suspende din profesie jurnaliștii, în cazul săvârșirii de către aceștia a unor infracțiuni penale.
Ghișe propune și condiții pentru exercitarea profesiei de jurnalist. Astfel, profesia de jurnalist ar urma să fie exercitată numai de persoane care realizează producții jurnalistice și posedă „Cartea de jurnalist”.
În sensul legii, produsele jurnalistice sunt știrile, opiniile, calupurile de știri, interviurile, reportajele, anchetele, comentariile, editorialele, dezbaterile, caricaturile, toate având regimul juridic prevăzut de Legea drepturilor de autor.
De asemenea, pentru a putea fi jurnalist, conform proiectului lui Ghișe, ar fi necesară atestarea, o dată la trei ani, a calității de jurnalist, examinarea psihologică anuală, precum și confirmarea aptitudinilor de jurnalist printr-o practică de cel puțin doi ani.
Nu pot fi jurnaliști, conform propunerii lui Ghișe, cei care au fost condamnați definitiv pentru furt, viol, tâlhărie, crimă, escrocare, trădare de țară „și alte fapte incompatibile cu morala socială”.
Cartea de jurnalist, care atestă calitatea de jurnalist, este eliberată de Colegiul Național al jurnaliștilor.
În plus, profesia de jurnalist ar urma să se exercite în cabinete jurnalistice, individuale sau asociate, cabinete care trebuie dotate cu arhivă, registratură și care trebuie să țină evidența financiar-contabilă.
Actul de înființare a unui asemenea cabinet presupune înregistrarea la Registrul unic al cabinetelor, întocmit de Colegiul Național al jurnaliștilor.
Acest Colegiu propus de Ghișe eliberează Cartea de Presă necesară practicării profesiei de jurnalist. Colegiul ar urma să fie alcătuit din câte un reprezentant al fiecărei asociații sau uniuni profesionale care a dobândit Cartea de presă, membrii Colegiului trebuind să aibă o activitate de minimum șase ani în jurnalistică.
Colegiul ar trebui să propună criteriile și principiile de atestare a jurnaliștilor, să țină într-un registru evidența acestora, să supravegheze respectarea deontologiei, să sesizeze abaterile disciplinare, să stabilească onorarii minime pentru organizațiile profesionale.
Ghișe propune ca impozitul maxim pe venit al titularului cabinetului de jurnalist să fie 16%. Senatorul PNL prevede și o reducere a impozitului pe venit, în condițiile angajării a cel puțin cinci absolvenți de învățământ superior.
Potrivit lui Ghișe, jurnaliștii pot fi sancționați disciplinar, în raport cu gravitatea faptelor, de la mustrare, avertisment, amendă de la două la zece salarii medii pe economie, interdicția de a exercita profesia de la o lună la un an până la excluderea din profesie.
Senatorul liberal a prevăzut în propunerea legislativă și sancțiuni contravenționale pentru editori și patroni. Astfel, introducerea spre publicare a unor produse jurnalistice care nu provin de la cabinete de jurnaliști se pedepsește cu amendă de până la trei salarii medii pe țară. Introducerea, de către editor sau patron, a unor produse jurnalistice care încalcă normele deontologice se sancționează cu amendă între trei și șase salarii medii pe economie.
Fapta autorului de a publica materiale care sunt de natură să aducă atingere unui drept legitim al unei persoane se sancționează cu amendă de la 6 la 12 salarii medii, iar fapta reprezentantului autorității publice care pune la dispoziția jurnaliștilor date eronate se sancționează cu amendă de la 6 la 12 salarii medii pe economie.
Ghișe propune și distincții între zvonuri, știri și opinii, stabilește pentru mijloacele de informare în masă obligația de a asigura „transparența totală” cu privire la proprietatea și gestiunea lor, introduce incompatibilități între exercitarea profesiei de jurnalism și exercitarea nemijlocită de fapte materiale de comerț.
Purtătorul de cuvânt al PNL, Mihai Voicu, a declarat, marți, pentru MEDIAFAX, că „Legea jurnalistului”, promovată de Ioan Ghișe, nu are aprobarea BPC și a grupului parlamentar din Senat, menționând că liberalii nu vor susține o modificare legislativă fără consultarea tuturor factorilor implicați.
