Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) apreciază că modificarea Costituției ar putea eficientiza activitatea Consiliului și întări rolul de garant al independenței justiției. Președintele Traian Băsescu a declarat, miercuri, că este necesară regândirea dispozițiilor constituționale privind Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).
Șeful statului a susținut că deși membrii Comisiei prezidențiale nu au avut în vedere acest aspect, consideră că este necesară regândirea dispozițiilor constituționale privind CSM, respectiv raportul și rolul Consiliului.
„Există dipoziții constituționale care, dacă vor fi modificate, pot eficientiza activitatea CSM și întări rolul de garant al independenței justiției, dar nu putem face observați concrete față de afirmațiile președintelui Traian Băsescu până la momentul în care vom cunoaște conținutul concret al propunerilor care sunt avute în vedere”, a declarat, pentru MEDIAFAX, putătorul de cuvânt al CSM, Cecilia Morariu.
Totodată, fostul președinte al CSM, Lidia Bărbulescu, a apreciat ideea de mărire a numărului membrilor Consiliului, ce se regăsește în Raportul Comisiei prezidențiale pentru analiza regimului politic și constituțional, sugerând că se poate apela la exemplul altor țări europene.
Lidia Bărbulescu a declarat, pentru MEDIAFAX, că atunci când s-a format actuala componență a CSM, s-a ținut cont de criteriul reprezentativității pentru magistrați, însă poate fi mărit numărul membrilor cu reprezentăți ai societății civile.
„Dacă voința politică este de a da putere Consiliului, ar trebui prelungit și mandatul președintelui CSM. De fapt, suntem singura instituție în care președintele are cel mai scurt mandat, de un an”, a mai spus fostul președinte al CSM.
Potrivit articolului 133 din Constituția României, Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenței justiției.
În alineatul 2 al articolului 133 se arată că CSM este alcătuit din 19 membri, din care 14 sunt aleși în adunările generale ale magistraților și validați de Senat, doi reprezentanți ai societății civile, specialiști în domeniul dreptului, care se bucură de înaltă reputație profesională și morală, aleși de Senat, care participă numai la lucrările în plen, și ministrul justiției, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție și procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de șase ani.
Traian Băsescu a declarat, miercuri, că România are nevoie de o Constituție „care să nu ne împingă la conflicte”, și a arătat că revizuirea legii este „târzie”, pentru că ar fi trebuit realizată încă din 2005, astfel că acum „nu mai eram în situația de a descoperi toate deficiențele ei”.
Întrebat de senatorul PNL, Puiu Hașotii, cât preconizează că la dura procesul de revizuire a legii fundamentale, Băsescu a spus că „este târzie revizuirea Constituției”, și că ar fi trebuit făcută încă din 2005, astfel că „nu am fi fost acum în situația de a face un exercițiu politic în care să descoperim atâtea deficiențe în Constituție”.
În opinia șefului statului, „ambiguitățile și nereglementarea până la capăt la relațiilor instituționale a făcut ca ultimul ciclu electoral să fie afectat de această Constituție”.
El a precizat că revizuirea legii fundamentale se va face „atât de repede cât poate și vrea să o facă Parlamentul, iar președintele nu poate fi decât inițiatorul modificării acesteia, la propunerea Guvernului, forul decizional fiind legislativul.
De altfel, președintele Băsescu a ținut să precizeze că prezentarea raportului comisiei prezidențiale pentru analiza regimului constituțional reprezintă „un moment important”, mărturisind că „îi pare bine că se întâmplă, deși și-ar fi dorit să vină mai repede”.
Președintele a mai spus, la finalul discursului rostit cu prilejul prezentării Raportului Comisiei prezidențiale pentru analiza regimului constituțional, că dacă Guvernul îi va propune revizuirea Constituției, el va iniția acest proces.
