Plenul CSM îi apără reputația judecătoarei Mihaela Neacșa, cea care l-a arestat pe președintele CJ Argeș, calificând drept nereale și lipsite de orice suport obiectiv alegațiile și afirmațiile deosebit de virulente, inclusiv cele referitoare la modalitatea de accedere în funcția de magistrat.
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a dat publicității, marți, concluziile verificărilor efectuate de către Inspecția Judiciară de pe lângă Plenul CSM în cazul privind instrumentarea și soluționarea cauzei referitoare la președintele Consiliului Județean (CJ) Argeș, Constantin Nicolescu, aflate pe rolul Tribunalului Argeș și al Curții de Apel Pitești.
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a reținut faptul că, în raport cu conținutul declarațiilor publice expuse, se constată că, deși nereale și lipsite de orice suport obiectiv, alegațiile și afirmațiile deosebit de virulente, inclusiv cele referitoare la modalitatea de accedere în funcția de judecător a doamnei Mihaela Ioana Neacșa, la presupusa lipsă a sa de independență și de profesionalism, sunt de natură să influențeze, în mod negativ, opinia publică cu privire la integritatea magistratului în cauză, să-i afecteze imaginea publică și să-l discrediteze, se arată într-un comunicat al Consiliului Superior al Magistraturii.
Totodată, Plenul CSM a apreciat că, prin comentariile negative referitoare la modalitatea de instrumentare și soluționare a cauzei, precum și prin culpabilizarea în spațiul public a judecătorilor și procurorilor s-a produs o gravă încălcare a principiului separației și echilibrului puterilor în stat, cu consecința scăderii încrederii cetățenilor în sistemul judiciar și, implicit, a scăderii prestigiului procurorilor și a afectării independenței acestora.
„Luând în considerare toate aceste aspecte reieșite în urma verificărilor, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a procedat la admiterea cererii de apărare a prestigiului justiției și a independenței sistemului judiciar, inclusiv a doamnei judecător Mihaela Ioana Neacșa”, notează CSM.
Consiliul Superior al Magistraturii arată că, în 31 ianuarie, s-a sesizat din oficiu în legătură cu apărarea independenței și imparțialității judecătorilor și procurorilor implicați în instrumentarea și soluționarea cauzei privindu-l pe președintele CJ Argeș. Sesizarea din oficiu a avut la bază derularea evenimentelor și a dezbaterilor publice privind cauza aflată pe rolul Tribunalului Argeș, respectiv Curții de Apel Pitești.
Ulterior, în 1 februarie, Ministerul Justiției a propus și solicitat CSM să se sesizeze din oficiu pentru apărarea reputației și independenței judecătoarei Mihaela Ioana Neacșa, de la Tribunalul Argeș, față de declarațiile publice și atacurile verbale formulate împotriva magistratului de către mai multe persoane publice.
„Această solicitare s-a înscris în demersul deja inițiat de Consiliul Superior al Magistraturii la data de 31 ianuarie 2011”, a precizat CSM.
Pe de altă parte, în 31 ianuarie a fost înregistrată la CSM solicitarea Uniunii Naționale a Consiliilor Județene din România de efectuare a cercetării prealabile și exercitării acțiunii disciplinare față de procurorul de caz, întrucât măsura procesuală a reținerii dispusă de acesta în cazul lui Nicolesacu ar fi una excesivă și nejustificată, prin raportare la cazurile prevăzute de articolul 148 Codul de procedură penală. O solicitare similară a Uniunii Naționale a Consiliilor Județene din România a fost remisă Consiliului Superior al Magistraturii de Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții din Camera Deputaților.
În ce privește afirmațiile publice referitoare la faptul că procurorii Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Pitești au formulat propunerea de arestare preventivă în ziua în care a fost luată măsura reținerii, respectiv după orele 17.00, tocmai în ideea ca aceasta să fie judecată de judecătoarea Neacșa Mihaela, rezultatele verificărilor Inspecției Judiciare au evidențiat faptul că propunerea de arestare a fost formulată în 27 ianuarie, și nu în 26 ianuarie, când a fost luată măsura reținerii față de Constantin Nicolescu.
„De asemenea, legat de implicarea politicului în actul de justiție și de crearea unui «circ mediatic» de către procurorii Direcției Naționale Anticorupție, s-au făcut referiri la punerea cătușelor inculpatului Nicolescu Constantin. În legătură cu acest aspect, trebuie menționat faptul că Hotărârea Guvernului nr. 1897/2006 din 21 decembrie 2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, în art. 101 reglementează escortarea și însoțirea persoanelor private de libertate. Potrivit acestor dispoziții legale, «Deplasarea în exteriorul locului de deținere a persoanelor private de libertate, la organele judiciare, spitale, precum și transferarea la un alt loc de deținere se realizează în mijloace de transport special amenajate, separat de alte categorii de persoane, acestora aplicându-li-se mijloace de imobilizare, în cazuri justificate, prin decizie a directorului unității». Competența de a escorta și însoți persoanele privative de libertate revine lucrătorilor din cadrul Ministerului Administrației și Internelor. Pe cale de consecință, răspunderea pentru o eventuală nerespectare a dispozițiilor legale menționate anterior nu revine procurorilor”, arată CSM în comunicatul citat.
Totodată, Inspecția Judiciară a mai stabilit că propunerea de luare a măsurii arestării preventive față de Nicolescu a fost înregistrată la Tribunalul Argeș în 27 ianuarie, la ora 10.10, iar repartizarea și stabilirea completului de judecată învestit cu soluționarea cauzei au fost realizate cu respectarea dispozițiilor regulamentare, „compunerea nominală a completului de judecată fiind în deplină concordanță cu planificarea serviciului de permanență al judecătorilor”, întocmită pentru acea zi.
În legătură cu afirmațiile privind soluționarea cauzelor privind propuneri de arestare preventivă formulate de DNA de către judecătorul Mihaela Ioana Neacșa, din evidențele instanței a rezultat că, în cursul anului 2010, DNA a sesizat Tribunalul Argeș cu șapte propuneri de luare sau prelungire a acestei măsuri preventive. Totodată, verificările au relevat faptul că, în toate aceste cauze, soluționarea propunerilor a fost efectuată cu respectarea dispozițiilor regulamentare de către judecătorii planificați să asigure serviciul de permanență din ziua înregistrării sesizării, inclusiv în cazul a două dosare soluționate de către judecătorul Mihaela Ioana Neacșa. Alte trei cauze au fost soluționate de către judecătorul Ioan Fundătureanu, unul de către judecătorul Valerica Vârtopeanu și altul de către judecătorul Irina Mihaela Lazăr.
„Pe cale de consecință, se constată că nu se confirmă supozițiile privind «predilecția» manifestată de Direcția Națională Anticorupție de a sesiza instanța cu propunerile de arestare preventivă doar în situațiile în care serviciul de permanență este asigurat de către un anumit judecător. Este de subliniat și faptul că, pentru a elimina orice suspiciune de acest gen, din luna octombrie 2010 instanța comunică parchetului și direcțiilor specializate doar lista cu grefierii de ședință planificați pentru serviciul de permanență (adresa nr. 473/29.09.2010). De asemenea, datele privind cariera profesională a doamnei judecător Mihaela Ioana Neacșa – făcute publice prin comunicatul Consiliului Superior al Magistraturii din 28.01.2011 – infirmă speculațiile referitoare la evoluția profesională a judecătorului menționat”, mai arată CSM.
Totodată, CSM notează, referitor la comentariile critice ale conținutului hotărârii instanței de fond, că, potrivit limitelor legale de competență, verificările administrative ale activității judecătorilor realizate de Inspecția Judiciară nu pot viza analiza legalității și temeiniciei hotărârilor judecătorești pronunțate de instanțe, întrucât, în acest mod, s-ar aduce atingere principiilor de independență a magistraților și supunerii acestora numai legii, precum și principiului autorității lucrului judecat.
De asemenea, în exercitarea atribuțiilor sale, CSM trebuie să respecte dispozițiile legale potrivit cărora hotărârile judecătorești pot fi desființate sau modificate numai în căile de atac prevăzute de lege și exercitate conform dispozițiilor legale.
„Pe cale de consecință, analiza argumentelor de fapt și de drept, precum și interpretarea dispozițiilor legale incidente în cauză, reținute prin considerentele încheierii nr. 6/CC/27.01.2011, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr. 534/109/2011, nu pot face obiect al analizei sau verificărilor Inspecției Judiciare, prin cadrul normativ menționat fiind exclusă orice posibilitate de a se interveni în activitatea nemijlocită de înfăptuire a justiției”, precizează CSM.
În sesizările adresate CSM și Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții din Camera Deputaților, Uniunea Consiliilor Județene din România a solicitat efectuarea cercetării prealabile și exercitarea acțiunii disciplinare față de procurorul de caz, „întrucât măsura procesuală a reținerii dispusă de acesta a fost una excesivă și nejustificată prin raportare la cazurile prevăzute de art. 148 Cod de procedură penală”.
În legătură cu acest aspect, CSM arată că organul de urmărire penală sau instanța de judecată poate lua sau nu măsura reținerii, iar în cazul în care a dispus reținerea, trebuie să motiveze prin indicarea cazurilor și condițiilor care o justifică. În cursul urmăririi penale, împotriva ordonanței de reținere se poate face plângere.
CSM precizează că Inspecția Judiciară, conform competențelor sale, nu poate face verificări cu privire la legalitatea măsurii reținerii luate de procuror față de Nicolescu Constantin, iar orice apreciere făcută de aceasta cu privire la legalitatea și temeinicia actelor și măsurilor procesuale dispuse în cursul urmăririi penale reprezintă o încălcare a principiului independenței acestuia, dar și a dispozițiilor care guvernează desfășurarea procesului penal.
Referitor la solicitarea MJ de apărare a reputației profesionale a judecătorului Mihaela Ioana Neacșa, CSM arată că poate analiza cererea din perspectiva atingerii aduse independenței justiției.
Judecătorul Mihaela Ioana Neacșa, de la Tribunalul Argeș, a decis, în 27 ianuarie, arestarea preventivă pentru 29 de zile a șefului CJ Argeș, Constantin Nicolescu, motivând că acesta este cercetat pentru „săvârșirea unor fapte de corupție care au o mare gravitate”, acestea ducând „la diminuarea prestigiului de care ar trebui să se bucure autoritățile publice”.
„Reținem că asupra inculpatului planează și suspiciunea săvârșirii unor fapte de corupție care în opinia instanței, au o mare gravitate, dată fiind repetabilitatea și amploarea acestora, modalitatea și împrejurările concrete de sărvârșire a presupuselor fapte – utilizarea calității de funcționar public în scopul obținerii unor foloase cu titlu de mită – care duc la diminuarea prestigiului de care ar trebui să se bucure autoritățile publice, ce au menirea să deservescă cetățenii acestei țări cu respectarea dispozițiilor legale”, se arată în motivarea deciziei din 27 ianuarie a judecătoarei Neacșa.
După pronunțarea deciziei de arestare, lui Constantin Nicolescu i s-a făcut rău, el fiind transportat la Spitalul de Urgență Floreasca din Capitală, unde trei zile mai târziu a fost supus unei intervenții chirurgicale pe cord deschis.
Echipa medicală multidisciplinară care l-a tratat pe Nicolescu a stabilit că acesta a suferit, în 27 ianuarie, un accident vascular cerebral ischemic, diagnosticul complex incluzând și referiri la un sindrom coronariar acut și la multiple stenoze arteriale, ca efect al hipertensiunii și dislipidemiei. Nicolescu a fost externat de la Spitalul Floreasca după trei săptămâni de la spitalizarea sa.
Președintele CJ Argeș este cercetat în libertate, în baza unei decizii din 3 februarie a Curții de Apel Pitești, care a admis recursul apărătorilor săi la măsura arestării preventive, dispunând punerea de îndată în libertate cu obligarea de a nu părăsi țara.
Președintele Consiliului Județean Argeș este acuzat că a luat fonduri Phare de aproape 900.000 de euro pentru patru unități de învățământ, în baza unor acte false potrivit cărora acestea ar fi fost afectate de inundațiile din 2005 și a atribuit contractul de reabilitare unei firme a familiei.
Nicolescu mai este acuzat și că, în perioada 2006 – 2008, a primit mită de la patronul firmei Pic, Cornel Penescu, 66.588,15 lei și produse, pentru a dispune achiziționarea de către CJ Argeș a unor produse alimentare și nealimentare de la această societate, fără a organiza pentru aceasta o licitație publică.
Procurorii anticorupție îl mai acuză pe președintele CJ Argeș și că, în cursul lunii iunie 2009, folosindu-se de funcția sa, l-a instigat pe primarul comunei argeșene Stâlpeni „să nu îndeplinească anumite acte de serviciu”, respectiv să nu dea unei persoane o amendă de 10.000 de lei într-un caz privind o autorizație de construcție.
