CSM precizează, miercuri, că a luat act de proiectul privind răspunderea disciplinară și materială a magistraților și se declară de acord cu orice formă de responsabilitate a sistemului judiciar, în condițiile în care aceasta nu se transformă într-o formă de presiune asupra sistemului.
Ministerul Justiției a postat pe site proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor și a Legii 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, care va fi supus dezbaterii publice până în 14 iulie.
Consiliul Superior al Magistraturii a luat act de intenția ministrului justiției de a fi modificate, în acest an, dispozițiile legale cu privire la răspunderea disciplinară și cea materială a magistraților, se arată într-un comunicat transmis de CSM.
„CSM se declară de acord orice formă de responsabilitate a sistemului judiciar, recunoscând pe deplin caracterul de serviciu public al justiției. Dar aceste noi reglementări ce sunt programate să intervină într-o perioadă în care sistemul judiciar va trebui să facă față noilor coduri, deși nu se alocă resursele umane și financiare necesare, nu trebuie să se transforme într-o formă de presiune asupra sistemului. Ca urmare, CSM se va implica în procedura de legiferare potrivit competențelor sale. Dar nu va fi de acord cu prevederi care nu respectă independența justiției ca sistem și care nu sunt conforme angajamentelor internaționale asumate de România”, potrivit sursei citate.
În acest context, Consiliul Superior al Magistraturii reamintește că independența justiției este o valoare supremă în statul de drept, iar protejarea acesteia este o îndatorire a tuturor autorităților și instituțiilor publice. Acestea trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a respecta, proteja și promova independența și imparțialitatea judecătorilor și procurorilor.
Ministerul Justiției a postat pe site proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor și a Legii 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, care va fi supus dezbaterii publice până în 14 iulie.
„Spre deosebire de dreptul comun în materie, reprezentat de Codul Muncii, Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare enumeră exhaustiv abaterile pentru care judecătorii și procurorii răspund disciplinar. Or, pentru ca reglementarea în materie să poată răspunde în mod adecvat diverselor situații practice este necesară extinderea sferei abaterilor disciplinare, prin includerea în această categorie a unor fapte prin care se încalcă îndatoririle specifice funcției ori se aduce atingere prestigiului funcției deținute și care în prezent nu sunt sancționate, ori nu sunt sancționate sub nomen juris propriu”, se arată în expunerea de motive a proiectului de act normativ.
Proiectul definește noțiunea de exercitare a funcției cu gravă neglijență ori rea credință și elimină în acest fel lipsa de determinare a conceptului, de natură să ducă la o apreciere arbitrară a acestei abateri disciplinare.
Astfel, principalele măsuri propuse vizează extinderea sferei abaterilor disciplinare, modificarea prevederilor legale care reglementează sancțiunile disciplinare aplicabile judecătorilor și procurorilor, inclusiv prin introducerea sancțiunii disciplinare a suspendării din funcție pe o perioadă de până la șase luni, definirea noțiunii de exercitare a funcției cu gravă neglijență ori rea credință și introducerea condiției bunei reputații drept cerință de acces și menținere în funcție.
Totodată, proiectul urmărește consolidarea instituțională a Inspecției Judiciare, care urmează să beneficieze de personalitate juridică.
Conform proiectului, Inspecția Judiciară acționează potrivit principiului independenței operaționale și îndeplinește, prin inspectori judiciari numiți în condițiile legii, atribuții de analiză, verificare și control în domeniile specifice de activitate.
Inspecția judiciară urmează să fie condusă de un inspector șef, ordonator principal de credite, ajutat de un inspector șef adjunct. Inspectorul șef și inspectorul șef adjunct sunt numiți de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii pe un mandat de 3 ani, cu posibilitatea unei singure reînnoiri, în urma unui concurs organizat de Consiliul Superior al Magistraturii.
Concursul constă în prezentarea unui proiect referitor la exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere respective și într-o probă scrisă privind managementul, comunicarea, resursele umane, capacitatea candidatului de a lua decizii și de a-și asuma răspunderea, rezistența la stres și un test psihologic.
Inspectorul șef și inspectorul șef adjunct pot fi revocați din funcție de către Plenul Consiliului în cazul neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a atribuțiilor manageriale. Revocarea se dispune pe baza raportului anual de audit extern independent, care are ca obiect evaluarea calității managementului Inspecției Judiciare.
Inspectorii din cadrul Inspecției Judiciare sunt numiți în funcție de către inspectorul șef, în urma unui concurs, pentru un mandat de 6 ani, dintre judecătorii și procurorii care au o vechime de cel puțin 8 ani în magistratură și au avut calificativul foarte bine la ultima evaluare, se arată în proiect.
Proiectul extinde sfera titularilor acțiunii disciplinare în materia răspunderii disciplinare a judecătorilor și procurorilor, ceea ce reprezintă o soluție echilibrată, având în vedere necesitatea întăririi disciplinei profesionale.
Conform proiectului, acțiunea disciplinară, în cazul abaterilor săvârșite de un judecător, se exercită de Inspecția Judiciară prin inspectorul judiciar, de ministrul justiției sau de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție. Acțiunea disciplinară, în cazul abaterilor săvârșite de procurori se exercită de Inspecția Judiciară prin inspectorul judiciar, de ministrul justiției sau de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în timp ce acțiunea disciplinară, în cazul abaterilor săvârșite de un magistrat-asistent, se exercită de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție sau de Inspecția Judiciară prin inspectorul judiciar.
Întărirea Inspecției Judiciare presupune acordarea unei autonomii de decizie și în efectuarea cercetării disciplinare pentru inspectorul judiciar, proiectul aducând o serie de soluții în acest sens (ex.: se reglementează primar atribuțiile inspectorilor judiciari în materie, se consacră dreptul acestora de a exercita acțiunea disciplinară și de a uza de calea de atac împotriva hotărârilor secțiilor Consiliului Superior al Magistraturii pronunțate în materie disciplinară). Cu toate acestea, având în vedere că inspectorul judiciar se află într-o structură ierarhică, rezoluțiile inspectorului judiciar trebuie confirmate de inspectorul șef, cu posibilitatea acestuia de a modifica soluția, în scris și motivat.
