Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a decis, joi, să ceară Președinției retrimiterea Legii răspunderii magistraților în Parlament, pentru a fi reluate dezbaterile în raport de argumentele susținute de sistemul judiciar.
„În cadrul ședinței din data de 12 ianuarie 2012, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a decis să se adreseze Administrației Prezidențiale pentru a propune evaluarea oportunității de retrimitere a proiectului de Lege privind modificarea legilor 303/2004 și 317/2004, republicate cu modificări, la Parlament în vederea reluării dezbaterilor în raport și de considerentele exprimate anterior de Consiliul Superior al Magistraturii și de sistemul judiciar”, a informat, joi, Biroul de presă al CSM.
Decizia Curții Constituționale de miercuri, prin care s-a validat Legea răspunderii magistraților, a generat discuții în ședința de joi a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), care urmează să anunțe dacă vor iniția demersuri pentru „păstrarea independenței puterii judecătorești”.
În debutul ședinței de plen, membri ai CSM au propus să emiterea unui punct de vedere al Consiliului către sistemul judiciar ori adresarea unor scrisori către Președinție și președintele Comisiei Europene.
Judecătoarea Mona Pivniceru de la Înalta Curte de Casație și Justiție, membru ales în CSM, a precizat că ar trebui să se ceară Președinției retrimeterea legii în parlament pentru scoaterea textelor care expun sistemul judiciar unui control în afara căilor de atac prevăzute de lege, înainte de promulgare.
Totodată, Pivniceru a explicat că înainte de a fi acceptată România în Uniunea Europeană s-a cerut de către oficiali europeni întărirea independenței justiției române, astfel fiindu-i luată prerogativa ministrului Justiției de a declanșa acțiunea disciplinară împotriva magistraților.
La rândul său, ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, membru de drept în CSM, a spus că este împins sistemul într-o dezbatere neprincipială, care nu are finalitate practică.
„Dacă decizia Curții Constituționale ar fi fost invers și eu ca ministru al Justiției aș fi făcut ceea ce propuneți voi aici ? Ce ați fi făcut? Nu ați fi invocat decizia Curții ? Chiar așa de greu e să înțelegem când un proces instituțional ia sfârșit ?”, a spus Predoiu.
Predoiu a subliniat că el, ca ministru al Justiției, ce a avut de spus în legătură cu Legea răspunderii magistraților s-a încheiat odată cu votul Senatului, însă ca membru de drept al Consiliului Superior al Magistraturii afirmă că nu crede că CSM face vreun serviciu sistemului judiciar sau forului magistraților prin demersurile pe care intenționează să le facă.
„Nu faceți niciun serviciu nici CSM, nici sistemului. În al doilea rând nu vreau să discut chestiuni care au fost invocate în CSM, în Guvern, în Parlament, Curtea Constituțională, în organisme constituționale așezate de către lege. Această lege pe care continuați s-o criticați este bazată pe soluții. Insistând instituțional pe această teză creați indirect o anumită abordare nepotrivită, inclusiv la adresa altor sisteme judiciare și altor ordini din state de drept din state ale Uniunii Europene”, a declarat Predoiu.
Ministrul a spus că în calitatea sa de membru al CSM a observat cum acest for este împins pe căi înfundate. „Este împins fie din lipsă de inspirație, fie pur și simplu dintr-un egosim instituțional pe care nu-l înțeleg”, a continuat Predoiu, adăugând că scrisorile pe care le va remite CSM vor impune solicitări de opinii ale experților. „Și ce credeți că vor spune opiniile experților ? Că aveți procedură legală peste Curtea Constituțională”, a declarat demnitarul.
„Să știți că în meseria mea e o vorbă: După ce s-a pronunțat judecătorul, nu mai poți să vorbești, căci vorbești degeaba. Se cheamă că ești neprofesionist”, a spus Cătălin Predoiu, de profesie avocat.
În replică, judecătoarea Mona Pivniceru a susținut că Legea fundamentală a României când a dat prerogative altor organisme instituționale le-a prevăzut expres. „Constituția României nu a dat căderea ministrului Justiției de a iniția acțiuni disciplinare. Ministrul Justiției, potrivit Constituției, exercită autoritate asupra procurorilor și este membru de drept în CSM”, a afirmat judecătoarea.
Mona Pivniceru a arătat că în Legea răspunderii magistraților sunt două abateri disciplinare care expun sistemul judiciar unui control în afara căilor de atac prevăzute de lege.
„Faptul că Curtea Constituțională a stabilit că este constituțională abaterea prin care e sanționat judecătorul pentru nerespectarea deciziilor Curții Constituționale, dați-mi voie în acest moment, peste decizia CC, să cred că este imposibilă o urmărire disciplinară atâta vreme cât Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) înlătură din aplicare decizie a CC. La momentul acesta, sistemul judiciar este controlat de alți titulari de acțiune disciplinară și puțini ne interesează pe noi, în România, dacă se face în aceeași manieră în alte state (…)”, a declarat Pivniceru.
În continuare, Predoiu a arătat că se ridică cel puțin două aspecte esențiale: pe ce temei juridic și pe ce procedură va face CSM cerere. „Ce urmăriți cu această cerere să obțineți ? (…) De fapt cred că această mică discuție provocată artificial, pentru agende personale, nu face decât să aducă un argument în plus față de necesitatea acestei legi”, a continuat demnitarul.
La rândul său, judecătoarea Pivniceru a susținut că, dacă instanțele sunt sufocate cu dosare, ar trebui degrevat judecătorul de dosare până la limita la care este în măsură să preîntâmpine o acțiune disciplinară.
„Urmăresc prin acest demers să prezerv independența puterii judecătorești, adică judecătorul să răspundă în limitele constituționale. Să se înțeleagă că independența nu este pentru judecător, este pentru cetățean și că intruziunea în actul de justiție până la urmă afectează cetățeanul. Iar demersurile noastre sunt simple: să intervenim legal la Președinție, poate retrimite legea și s-o curețe de acele abateri care aduc atingere actului de justiție. Al doilea demers: informarea președintelui Comisiei Europene, pentru că în plin Mecanism de Cooperare și Verificare care tocmai conservă sau întărește independența puterii judecătorești, aceasta este lezată”, a explicat Pivniceru.
Condiția de a intra în UE a fost tocmai exluderea ministrului Justiției de la acțiunea disciplinară și întărirea independenței puterii judecătorești, a adăugat Mona Pivniceru.
La rândul său, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Livia Stanciu, membru de drept în CSM, a declarat că decizia Curții Constituționale este una cu caracter obligatoriu pentru tot sistemul judiciar.
Ulterior, Mona Pivniceru și ministrul Justiției au avut o serie de replici, judecătoarea susținând că toată cariera un magistrat va trăi cu spectrul răspunderii, iar demnitarul afirmând că nu se poate comenta o decizie a judecătorilor constituționali. Replicile dintre cei doi a determinat ca ședința să nu mai fie publică.
Judecătorii Curții Constituționale au decis, miercuri, că este constituțională hotărârea Plenului Senatului de adoptare a proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor și a Legii 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, referitor la răspunderea disciplinară a magistraților și reorganizarea Inspecției Judiciare.
Legea urmează să fie promulgată de președintele Traian Băsescu.
După votul din Parlament, Consiliul Superior al Magistraturii susținea că legea astfel adoptată are prevederi care aduc atingere independenței judecătorului, atât din perspectiva controlului asupra fondului hotărârilor judecătorești, cât și în ceea ce privește reanalizarea unor hotărâri definitive și irevocabile, precum și implicarea Executivului în declanșarea acțiunii disciplinare împotriva judecătorilor și procurorilor.
„Aceste prevederi încalcă principiul independenței justiției și principiul separației puterilor în stat, consacrate constituțional, dar și prevederile Legii fundamentale privind rolul Consiliului Superior al Magistraturii în ceea ce privește cariera magistraților”, afirma CSM.
Cătălin Predoiu afirma, la momentul adoptării modificărilor legilor 304 și 317, că este nevoie de cenzură în privința derapajelor justiției și de extinderea titularilor dreptului de acțiune în ceea ce privește inițierea cercetării disciplinare a magistraților prin includerea ministrului Justiției, a procurorului general al României și a președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ).
Până la validarea de către CC a legii, doar Consiliul Superior al Magistraturii putea iniția o astfel de acțiune.
Reprezentanții instituțiilor și organizațiilor profesionale ale magistraților susțineau că modificările Ministerului Justiției privind titularii acțiunilor disciplinare împotriva judecătorilor și procurorilor încalcă principiul constituțional al separației puterilor în stat. Concret, membri ai Executivului – ministrul Justiției și procurorul general al României – s-ar amesteca în treburile justiției.
