Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a primit, miercuri, sesizarea Ministerului Public privind conflictul constituțional pe care l-ar avea cu Parlamentul, ca urmare a solicitării Legislativului de a da avize de cercetare în cazul miniștrilor sau foștilor miniștri, care sunt parlamentari.
Ministerul Public spune că nu există temei legal pentru a da curs cererii Legislativului privind dosarele miniștrilor cercetați, care au calitate de parlamentari, dar cere Consiliului Superior al Magistraturii să intervină și să sesizeze Curtea Constituțională întrucât ar exista un conflict instituțional.
Biroul de presă al CSM a confirmat, miercuri, faptul că sesizarea Ministerului Public s-a înregistrat la Consiliul, urmând a se decide asupra acesteia.
Potrivit articolului 34 din Legea de organizare a Curții Constituționale, aceasta soluționează conflictele juridice de natură constituțională dintre autoritățile publice, la cererea președintelui României, a unuia dintre președinții celor două Camere, a primului-ministru sau a președintelui Consiliului Superior al Magistraturii.
Senatul a anunțat, marți, că sesizează Curtea Constituțională privind conflictul de natură constituțională dintre Președinție, Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) și Ministerul Justiției (MJ) pe de o parte și Parlament pe de alta, în privința cererii de urmărire a penală a miniștrilor care sunt și parlamentari, Legislativul susținând că e necesar și avizul său.
Miercuri, Ministerul Public a cerut intervenția CSM pentru a rezolva problema apărută între Legislativ și autoritatea judecătorească.
Este a doua oară când CSM este sesizat cu privire la un conflict de natură constituțională între autoritatea judecătorească și o altă putere a statului.
În 4 aprilie 2006, Curtea Constituțională a fost sesizată de președintele de atunci al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) cu o cerere de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională dintre autoritatea judecătorească, pe de o parte și președintele Traian Băsescu și primul-ministru Călin Popescu Tăriceanu, pe de altă parte.
În cuprinsul cererii se arăta că „președintele României a făcut, în repetate rânduri, afirmații generalizatoare la adresa justiției și a magistraților, în general, referindu-se la incompetență, independența față de lege și un înalt grad de corupție”. Totodată, s-a apreciat că acest ocnflict juridic de natură constituțională nu rezidă „în existența acestor declarații grave, ci în efectele lor juridice, fiindcă ele constituie factori de natură să genereze un dezechilibru între puterile statului și chiar un blocaj instituțional”.
Cu toate că starea tensionată dintre autoritatea publică și autoritatea judecătorească nu a generat un conflict juridic de natură constituțională, totuși, Curtea Cconstituțională consideră că este „reală susținerea președintelui Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), referitoare la faptul că șeful statului și premierul, în repetate rânduri, au criticat unele aspecte ale activității de înfăptuire a justiției”.
În 26 mai 2006, Curtea Constituțională a stabilit că declarațiile președintelui Traian Băsescu și ale premierului Călin Popescu Tăriceanu referitoare la problemele din justiție nu au generat conflicte juridice de natură constituțională între autoritatea publică și autoritatea judecătorească sau ar fi produs efecte juridice de natură să conducă la un blocaj instituțional ori să împiedice exercitarea prerogativelor constituționale ale vreunei autorități publice.
„Întrucât independența autorității judecătorești este garantată prin Constituție, Curtea consideră că este imperioasă o protejare efectivă a magistraților împotriva atacurilor și denigrărilor de orice natură ar fi ele, aceasta cu atât mai mult cu cât magistrații care sunt lipsiți de orice drept de replică în legătură cu activitatea lor ar trebui să poată conta pe sprjinul celorlalte puteri ale statului, cea legislativă și cea executivă”, se arată în motivarea CC din 2006.
