Proiectele de Cod penal și de procedura penală au fost avizate, joi, de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), însă membrii Consiliului au adus unele amendamente. Judecătorul Dan Lupașcu, membru și președintele Comisiei juridice din CSM, a arătat că proiectele de coduri elaborate de Ministerul Justiției nu pot fi puse în aplicare mai devreme de trei sau patru, ori chiar mai mulți ani.
„Apar instituții noi, precum judecătorul de drepturi și libertăți și judecătorul de cameră preliminară, de inspirație europeană. S-ar putea să meargă, s-ar putea să nu meargă la noi, în orice caz, dacă acest cod, ca și Codul de procedură civilă, s-ar aplica de mâine, în mod evident sistemul juridic s-ar bloca. Aceste coduri nu este posibil, în opinia Consiliului, să fie puse în aplicare mai devreme de trei-patru sau chiar mai mulți ani. Sigur că ele trebuie însoțite de un studiu de impact de măsuri organizatorice”, a susținut Lupașcu.
El a afirmat că acele comisii care au lucrat la proiectele de coduri nu au avut o comunicare mai strânsă între ele. În acest context, magistratul a dat exemplu că în Codul de procedură civilă sunt consacrate o serie de principii, de inspirație europeană, care ar trebui să se regăsească și în Codul de procedură penală, precum principiul respectului cuvenit judecătorului.
„În penal se vorbește de termeni rezonabili de judecată, în civil de termeni optimi și previzibili. În penal se vorbește de hotărâre irevocabilă, în civil s-a renunțat definitiv la formula hotărârii definitive. În penal se vorbește de recurs în casație, în civil se vorbește doar de recurs. Și una și alta este aceeași cale de atac, însă pentru a nu crea confuzii terminologice trebuie să fie unitare. În penal se vorbește de avocat, în civil îi spune apărător”, a explicat judecătorul.
Dan Lupașcu, fost președinte al CSM, a afirmat că, dacă s-ar merge pe formula din noile coduri, schema personalului de judecători și personal auxiliar de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) ar trebui triplată sau chiar mărită de patru, cinci ori.
„Înalta Curte de Casație și Justiție ar urma să judece în fond și toate recursurile în casație, ar urma să judece și apelurile, ceea ce este o inovație pentru istoria Înaltei Curți”, a spus Lupașcu.
El a arătat că, potrivit noilor coduri în civil, rolul judecătorului este mai activ decât în penal, acest fapt „stârnindu-i mirarea, întrucât procesul civil este dominat, în mod tradițional, de disponibilitate judecătorul fiind, mai degrabă, un arbitru care verifică dacă părțile respectă regulile procedurale”.
Un alt exemplu dat de Dan Lupașcu este acela că apare o nouă măsură preventivă, respectiv arestul la domiciliu prin monitorizare cu sistem electronic, adică „acea brățară mult discutată” care se pune doar cu acordul persoanei condamnate.
Potrivit judecătorului Lupașcu, sunt o serie de dispoziții cuprinse în noile coduri care ar duce mai degrabă la prelungirea duratei procesului decât la scurtare.
Lupașcu a criticat și faptul că judecătorul de drepturi și libertăți și judecătorul de cameră preliminară „discută numai în scris” cu inculpatul, avocatul și, inclusiv, procurorul. Astfel, spune magistratul, dispare și calitatea de învinuit, fiind înlocuită cu aceea de suspect, dar fără să fie reglementat momentul când persoana devine suspect.
Observațiile prezentate de judecătorul Dan Lupașcu au fost agreate de majoritatea membrilor CSM.
