Cseke: În discuțiile despre reorganizarea teritorială ar trebui pornit de la proiectul UDMR



Ministrul Sănătății, Cseke Attila, consideră că în discuțiile din coaliție despre reorganizarea administrativ-teritorială ar trebui să se pornească de la proiectul depus de UDMR, care a fost adoptat deja de Senat și se află în dezbatere la Camera Deputaților, transmite corespondentul MEDIAFAX.
Cseke Attila a declarat, luni, la Cluj, că proiectul UDMR este unul „mai viabil” față de proiectul PDL, pe care nu l-a văzut și care nu a fost aprobat în coaliție.
„UDMR are un proiect de act normativ scris, care a trecut de Senat, aprobat inclusiv de o parte a coaliției, și care e în curs de analiză la Camera Deputaților. Credem că acel proiect ar trebui analizat, discutat, poate îmbunătățit din anumite puncte de vedere. Credem și noi că o reorganizare administrativ-teritorială a României este necesară, dar trebuie să plecăm, din punctul nostru de vedere, de la acest proiect de act normativ care prevede 16 regiuni de dezvoltare. Ceea ce ni se propune, opt regiuni sau opt județe mari, trebuie analizat serios. Sunt exemple evidente, județul Harghita cu județul Alba sau județul Bihor cu Bistrița-Năsăud sau Vrancea cu Constanța, care nu au foarte multe legături, nu numai de tradiție, dar nici din punctul de vedere al istoriei și culturii. Credem că proiectul nostru este mai viabil. Noi avem un proiect scris, în timp ce celălalt proiect încă nu l-am văzut, l-am discutat, dar nu este aprobat în coaliție”, a spus ministrul Sănătății.
Întrebat dacă este de acord cu declarația președintelui UDMR, Kelemen Hunor, potrivit căreia locuitorii din secuime ar putea ieși în stradă pentru a protesta dacă proiectul PDL de reorganizare este pus în aplicare, Cseke a precizat că împărtășește același punct de vedere din ultimele săptămâni.
„Suntem pe același punct de vedere pe care l-am avut și în ultimele săptămâni”, a spus Cseke Attila.
Liderul UDMR Kelemen Hunor nu exclude posibilitatea ca locuitorii din Harghita și Covasna să iasă în stradă și să protesteze pașnic față de reorganizarea administrativ-teritorială, apreciind că protestul este un mijloc democratic prin care oamenii pot să își spună părerea despre un lucru sau altul.
Kelemen declara, duminică, faptul că intenția UDMR este să blocheze demersul de reorganizare inițiat de PDL, folosind mijloace parlamentare, democratice, prin Guvern sau prin Parlament.
„Vorbim de mijloace democratice. Protestul pașnic este un mijloc democratic de a spune părerea despre un lucru sau alt lucru. Intenția noastră este ca un astfel de subiect privind reorganizarea să fie repede stins și dacă nu există consens în coaliție să lăsăm totul și să revenim mai târziu, peste un an, peste o jumătate de an”, afirma Kelemen.
Proiectul PDL de reorganizare administrativă vizează trecerea de la 41 de județe la opt, iar capitalele acestor județe vor fi Cluj-Napoca, Brașov, Timișoara, Craiova, Constanța, Iași, Ploiești și București, anunța liderul PDL Ioan Oltean.
Liderul UDMR, Kelemen Hunor, declara că Uniunea nu poate accepta varianta transformării regiunilor de dezvoltare în opt „județe-mamut”, neexistând argumente suficiente pentru asta, și avertiza că dacă PDL va insista pe acest proiect va exista o problemă în Parlament și nu va mai fi majoritate.
Proiectul de lege al UDMR privind reorganizarea regiunilor de dezvoltare prevede înființarea a șaisprezece regiuni de dezvoltare, printre care una în care sunt grupate județele Covasna – Harghita – Mureș, precum și organizarea a cinci macroregiuni de dezvoltare. În proiect se menționează că pe terioriul României sunt constituite 16 regiuni și cinci macroregiuni de dezvoltare, care nu sunt unități administrativ-teritoriale și nu au personalitate juridică.
Cele 16 regiuni de dezvoltare sunt: Botoșani – Suceava, Bacău – Iași – Neamț – Vaslui, Brăila – Buzău – Galați – Vrancea (macroregiunea I), Constanța – Tulcea, București, Călărași – Ialomița – Ilfov, Giurgiu – Teleorman, Dolj – Mehedinți – Olt (macroregiunea II), Gorj – Vâlcea, Argeș – Dâmbovița – Prahova (macroregiunea III), Arad – Caraș-Severin – Timișoara, Alba – Hunedoara, Sibiu – Brașov (macroregiunea IV) și Covasna – Harghita – Mureș, Bistrița-Năsăud – Cluj – Maramureș și Bihor – Sălaj – Satu-Mare (macroregiunea V).