Finanțarea spitalelor în funcție de clasificare va însemna un plus de 500 de milioane de lei la prima rectificare bugetară, unitățile din clasele unu – trei urmând să aibă un buget cu 20-30 la sută mai mare decât în 2010, a declarat, joi, ministrul Sănătății, Cseke Attila.
Ministrul Sănătății a precizat că strategia sa pentru sistemul de sănătate constă în „regul, reguli și reguli”, precizând că fără reguli șansele ca acesta să se ridice la nivelul celor din Occident sunt scăzute.
În acest context, demnitarul a aminit că de la 1 iunie au fost introduse două noi reguli, care sunt valide și funcționale, respectiv clasificarea spitalelor, care era neapărat necesară, și finanțarea bazată pe clasificare.
Ministrul a mai spus că nu i se pare normal ca spitale precum cele din Cluj sau Iași, centre regionale importante, să aibă în 2010 o finanțare de 68-69 la sută din capacitatea lor, în timp ce alte spitale mai mici să aibă o finanțare de peste 90 la sută, având în vedere că din astfel de spitale pacienții sunt trimiși frecvent către unitățile din marile centru regionale.
„Nu este corect. Ceea ce am introdus de la 1 iunie va înseamna că pe fiecare clasă de spitale va fi o anumită finanțare, spitalele din clasa I putând avea până la 90 la sută”, a declarat ministrul Cseke Attila la conferința cu tema „Reforma sănătății la analiză”, organizată de agenția Mediafax și Eureko.
El a adăugat că spitale precum cele din Timișoara, Cluj, Târgu Mureș sau Iași vor avea o finanțare mai mare cu 20 – 30 la sută decât în 2010.
Pe de altă parte, el a precizat că o asemenea creștere de buget nu ar trebui să mai pună probleme de finanțare, iar dacă va mai primi astfel de semnale va însemna că există o problemă de management, nu de sistem sau de finanțare.
El a mai spus că pentru suplimentarea bugetului anumitor spitale va fi nevoie de 500 de milioane de lei în plus la prima rectificarea bugetară.
Cseke Attila a avertizat managerii de spitale care vor beneficia de finanțare suplimentară că dacă se vor mai plânge de lipsa fondurilor vor trebui să se aștepte la o hârtie de la ministrul Sănătății, deoarece de la nivel central s-a făcut tot ce a fost posibil.
„Practic, prin acest sistem majoritatea spitalelor de la clasa a III-a până la clasa I vor avea un buget mai mare”, a spus Cseke Attila.
Ministrul consideră că un asemenea sistem va da o anumită credibilitate și eficientizare. „Este un sistem pe care ni l-am dorit de anul trecut, dar a fost nevoie de anumiți pași premergători și de măsuri nepopulare”, a subliniat ministrul Sănătății.
El a mai spus că alte două proiecte vitale sunt pachetul de bază pentru servicii medicale și sistemul de asigurări private, care să vină în completare, la care se adaugă informatizarea sistemului.
Cseke Attila a precizat că există dezbateri și pe cardul de sănătate, iar dacă vom continua să spunem că „nu e momentul și că trebuie să mai așteptăm, în același stadiu vom fi și peste trei ani”.
În opinia ministrului Sănătății, pentru implementarea cardului de sănătate trebuie să se lucreze și la mentalitatea societății. El a precizat că, în multe state europene, pentru majoritatea cetățenilor contribuția la sănătate este cea mai importantă pe care ei știu că trebuie să o plătească.
„Trebuie să lucrăm la această mentalitate, pentru că noi nu o avem, dar trebuie să o impunem. Cardul de sănătate este punctul cheie al unui asemenea sistem. Va exista un oarecare șoc dacă impunem regula cardului de sănătate. Va fi greu să impui o asemenea mentalitate, dar suntem într-o întârziere de cel puțin 15 ani”, a mai declarat ministrul.
El a adăugat că, deși este un procedeu complex, va trebui ca autoritățile să explice cetățenilor că odată cu implementarea cardului nu vor mai vedea cozi la Casele de sănătate pentru că acesta presupune eliminarea birocrației și o reducere a fraudelor.
Măsurile de reformare a sistemului de sănătate și consecințele introducerii coplății sunt analizate de reprezentanți ai autorităților publice și jucători privați din domeniul serviciilor medicale și al asigurărilor la conferința „Reforma sănătății la analiză”, organizată de agenția Mediafax și Eureko.
