Acuzațiile lui Cristian Constantinescu, fost candidat PDL la șefia Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (CSA), privind activitatea conducerii instituției și capacitatea financiară a asigurătorilor sunt speculații create artificial, nesusținute cu dovezi, potrivit autorității de reglementare.
„CSA respinge acuzațiile aduse luni, 19 septembrie, de Cristian Constantinescu refritoare la activitatea desfășurată de CSA și conducerea acesteia în ultimii ani cu privire la normele emise, dar și la capacitatea financiară a companiilor de asigurări. Constantinescu nu își susține acuzațiile cu dovezi concrete, ci încearcă să dea un iz de credibilitate afirmațiilor sale speculând în acest sens opinia publică creată artificial, mai ales în ultimele luni, cum că piața de asigurări nu ar fi stabilă financiar”, se arată într-un comunicat al instituției.
Constantinescu a condus operațiunile Allianz-Țiriac, al doilea asigurător local după nivelul subscrierilor din 2010, până în luna iunie a anului trecut și s-a aflat în fruntea asociației profesionale a asigurătorilor, UNSAR, până la mijlocul acestui an.
El a fost propus de PDL la șefia CSA, dar nu a primit avizul comisiilor de buget-finanțe ale Parlamentului.
În fața membrilor comisiilor, fostul șef UNSAR a afirmat că autoritatea de reglementare a tratat cu superficialitate problemele industriei asigurărilor, inclusiv cele legate de normele pe care le-a emis. El a apreciat că foarte multe dintre normele CSA sunt depășite sau incorecte din punct de vedere tehnic.
Constantinescu a mai afirmat că mai multe societăți de profil sunt în stare de insolvență, însă nimeni din conducerea CSA nu și-a asumat curajul să semneze „certificatul de deces” al acestora.
„Faptul că acțiunile de control ale CSA nu au fost eficiente a dus la decredibilizarea instituției și, astfel, la menținerea industriei asigurărilor la un nivel sub potențialul ei de dezvoltare”, a mai spus fostul șef UNSAR.
CSA menționează că statele membre UE sunt obligate să aplice modelul de solvabilitate Solvency I, care prevede că o societate de asigurare este considerată solvabilă dacă raportul dintre marja de sovabilitate disponibilă și marja minimă este cel puțin 1.
„În România, la nivelul anului 2010, gradul mediu de solvabilitate al pieței era de 2,21 pentru activitatea de asigurări generale și de 4,29 pentru cea de asigurări de viață, cu mult peste nivelul minim impus de lege. Acest grad s-a menținut la aceleași valori în ultimii cinci ani, iar în cazul asigurărilor de viață chiar a crescut, fapt care atestă stabilitatea pieței de asigurări, în pofida crizei economice”, se arată în comunicatul Comisiei.
De asemenea, indicatorii de lichiditate ai societăților de asigurare au respectat, în general, cerințele legale, iar atunci când au fost identificate probleme temporare la nivel individual, Consiliul CSA a dispus aplicarea de planuri de măsuri, de redresare financiară, incluzând de multe ori realizarea de infuzii de capital de către acționari, se mai spune în comunicat.
„Prin urmare, politica Consiliului CSA a fost aceea de a preveni deteriorarea solvabilității societăților, astfel încât să se evite, pe cât posibil, intrarea lor în stare de insolvență. Măsura intrării în insolvență a unei companii de asigurare este considerată de către toate autoritățile naționale de supraveghere a asigurărilor ca fiind o soluție de ultima instanță și, până să se ajungă la o astfel de situație, trebuie utilizate toate celelalte măsuri prevăzute de lege”, menționează CSA.
Datele Comisiei arată că, în ultimii cinci ani, numai trei societăți au intrat în stare de insolvență, acestea deținând o cotă de piață cumulată de 0,4%.
„Suntem conștienți de faptul că sunt persoane care reclamă dificultăți în relația cu asigurătorii, în special în cazul asigurărilor RCA, dar CSA folosește toate mijloacele legale pentru a rezolva acele probleme care sunt reale și întemeiate, pentru că există și tentative de fraudare. Dacă ne uităm la numărul reclamațiilor RCA primite la CSA în 2010, vom constata că acesta reprezintă numai 1,5% din numărul dosarelor de daune avizate în același an, drept pentru care nu se poate afirma că este vorba despre o practică generalizată a societăților de a nu plăti despăgubiri”, se mai spune în comunicat.
În ceea ce privește legislația, CSA se arată suprinsă de afirmațiile lui Constantinescu, în condițiile în care acesta a fost parte în elaborarea acestei legislații în perioada când a deținut șefia UNSAR.
„Astfel, proiectele de acte normative elaborate de CSA au fost transmise spre consultare și observații asociațiilor profesionale din domeniul asigurărilor, deci inclusiv către UNSAR”, se precizează în comunicat.
În plus, potrivit Comisiei, nu de puține ori s-a întâmplat ca UNSAR să nu aibă observații pe proiectele remise de CSA pentru ca, după aprobarea lor de către Consiliul CSA, să facă declarații publice prin care le dezaprobă.
CSA mai spune că, deși nu există nicio obligație legală, instituția a organizat numeroase întâlniri cu societățile din domeniul asigurărilor pentru a discuta diverse probleme, inclusiv referitoare la elaborarea/modificarea/completarea legislației.
„Mai mult decât atât, Constantinescu omite să spună că în legislația română din asigurări au fost preluate prevederile directivelor și regulamentelor europene, care sunt obligatorii pentru toate statele membre ale Uniunii Europene”, se arată în comunicat.
Pe piața românească de asigurări activează 43 de societăți de asigurare, care dețin împreună un capital social de circa un miliard de euro, din care aproape 90% este străin.
La începutul anului 2006, capitalul cumulat era de circa 250 milioane euro, iar cota de participare a investitorilor străini era de 50%.
„Prezența acestor mari grupuri, precum și creșterea capitalului subscris demonstrează faptul că investitorii străini sunt interesați să intre pe piața românească de asigurări sau să își susțină financiar afacerile pe care le au deja, în pofida scăderii temporare a activității de subscriere din ultimii doi ani, care este una conjucturală pe fondul crizei”, se mai spune în comunicat.
Piața asigurărilor generale și de viață a atins circa două miliarde de euro în 2010.
