– Peste 400 de oameni au urcat duminică muntele Giumalău pentru a participa la sfințirea crucii de aproape 9 metri înălțime și 99 de ani vechime
– Slujba religioasă a fost oficiată de starețul Mănăstirii Putna, arhimandritul Melchisedec Velnic, împreună cu un sobor de preoți – parohi din localitățile aflate la poalele muntelui Giumalău
Slujbă religioasă la cota 1867. S-a întâmplat duminică, 23 septembrie, când peste 400 de oameni au urcat muntele Giumalău, cel mai înalt munte din Bucovina, pentru a participa la slujba de sfințire a crucii de aproape 9 metri și 99 de ani vechime.
Slujba de sfințire a fost oficiată de un sobor de 10 preoți și un diacon, din localitățile aflate la poalele muntelui Giumalău, în fruntea cărora s-a aflat starețul Mănăstirii Putna, arhimandritul Melchisedec Velnic, exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților.
Pentru că drumul până la cruce a fost destul de anevoios (s-a urcat pe trei trasee diferite – pe Izvorul Pojorâtei, prin Dorna Arini și prin Valea Putnei), oamenii urcând cu ATV-uri, cu TAF-urile, tractoarele, dar foarte mulți pe jos, momentul festiv a început cu întârziere.
În jurul orei 15:00, copii, tineri, vârstnici, îmbrăcați cu haine groase, s-au așezat în jurul Sfintei Cruci pentru a lua parte la slujba de sfințire.
Printre cei 400 de credincioși veniți din toate așezările aflate la poalele muntelui Giumalău, s-au aflat autorități locale din comunele Pojorâta, Dorna Arini, șeful Direcției Silvice Suceava, Valerian Solovăstru, împreună cu mai mulți reprezentanți ai acestei instituții, Serviciul de Salvamont din Vatra Dornei și Câmpulung Moldovenesc. Autoritățile locale au depus o coroană de flori închinată eroilor neamului.
La sfârșitul slujbei, după cum este obiceiul în Bucovina, creștinii au luat parte la o agapă creștină, înfruptându-se fiecare din sărmăluțe, cozonac și vin.
– „Muntele Giumalău este ca o ”
Preotul Corneliu Constantin Luca, parohul Bisericii cu Hramul „Mihail și Gavril” din Valea Putnei, s-a aflat duminică printre slujitorii care au săvârșit slujba de sfințire a crucii de pe Giumalău. El ne-a spus că „muntele Giumalău este în primul rând un simbol al Bucovinei, la fel ca și Rarăul. Este un , pentru că aici s-au adăpostit în vremuri de restriște monahi, preoți, dar și credincioși care fugeau din calea cotropitorilor.
Muntele Giumalău este ca o , pe vârful căreia domnește de atâția ani Sfânta Cruce, simbolul de biruință al Bisericii Ortodoxe. Românii mereu au înălțat sfinte cruci în locuri înalte, de unde să fie văzute și de cei necredincioși”.
Primarul comunei Pojorâta, Ioan Raia, ne-a spus că până anul viitor, când se vor împlini 100 de ani de la înălțarea crucii închinată eroilor neamului pe Giumalău, va încerca să ilumineze crucea pe timpul nopții cu baterii solare sau cu o centrală eoliană.
La un pas de centenar
Crucea de pe Giumalău este făcută din beton armat și a fost înălțată pentru prima dată în anul 1908. Crucea are aproape 9 metri înălțime și a fost ridicată pe locul unde exista înainte de 1900 o cruce din stejar. Monumentul ridicat acum aproape o sută de ani a fost realizat de Fondul Bisericesc Ortodox Român Bucovina din Cernăuți cu sprijinul gospodarilor din Pojorâta.
Prima sfințire a crucii de pe Giumalău a avut loc pe 14 septembrie 1947, de Înălțarea Sfintei Cruci. În anul 1998, la inițiativa unor cetățeni din Pojorâta (frații Constantin și Vasile Erhan, Viorel și Petru Măgurean) și cu ajutorul Primăriei din comună s-a reușit efectuarea unor lucrări de reparații (îndreptare și consolidare) a crucii, lucrări care au fost finalizate recent.






